Ce este sindromul de malabsorbție la copii? Sindromul de malabsorbţie la copii este un complex de manifestări clinice digestive şi extradigestive, datorat dereglărilor mecanismelor de digestie, absorbţie şi transportare ale principiilor alimentare și se poate defini ca fiind imposibilitatea organismului de a absorbi eficient vitaminele, mineralele şi alti nutrienţi (glucide, lipide, proteine, etc.) din alimentaţie, imposibilitate determinată de o atingere a peretelui intestinului subţire.
Articol recomandat: Boala CrohnBoala Crohn – Cauze, factori de risc, tratament
Acesta include două procese: maldigestia (tulburarea proceselor de digestie) şi malabsorbţia (tulburarea transportului produselor rezultate din digestie, a apei şi a elecroliţilor prin mucoasa intestinală şi sistemul vascular).
Printre comorbiditățile asociate cu sindromul de malabsorbtie la copii se numără: anemia, crampele, constipaţia, diareea cronică, balonarea, carenţele vitaminice, hipocalcemia, bolile autoimune, oboseala şi multe alte neplăceri pentru copil.
Care sunt cauzele determinante ale sindromului de malabsorbție la copii?
Pentru a înțelege care sunt factorii ce determină sindromul de malabsorbtie la copii, este necesară o cunoaștere în prealabil a etapelor proceselor de digestie (procesul de transformare fizico – chimică a principiilor alimentare în produşi asimilabili de către enterocit. Ea se realizează sub acţiunea sucului gastric, sucului şi enzimelor intestinale şi pancreatice, bilei), respectiv absorbție (asigură transportul principiilor alimentare degradate din lumen în enterocit şi de aici în circulaţia sangvină sau limfatică). Acestea sunt:
- Faza luminală: este digestia alimentelor în lumenul intestinal sub acţiunea enzimelor pancreatice, acizilor biliari, enzimelor intestinale
- Faza membranară: se petrece la nivelul marginii în perii a enterocitelor sub acţiunea enzimelor enterocitului. La acest nivel este o specificitate strictă (fiecare ingridient are enzimă specifică, mecanism de transport)
- Faza intracelulară: se produce intracelular, este în parte o nouă degradare, dar şi o resinteză
Principalul efort al digestiei şi absorbţiei este suportat de jejun. De-a lungul lui sunt asimilaţi hidraţii de carbon şi acidul folic, proteinele, vitaminele, lipidele. Circa 75 – 88% digestie şi absorbţie – la nivel de jejun. Ilionul este o rezervă funcţională, se absoarbe vit B12, acizii biliari. Duodenul este centrul neurohormonal al digestiei.
Pentru buna funcționare a sistemului digestiv, sunt necesare anumite condiții:
- Intestinul să fie suficient de lung, traictoria neîntreruptă, să efectueze mişcări propulsive şi de amestec ale alimentelor cu secretele digestive;
- Suprafaţa mucoasei capabilă de a asigura digestia, absorbţia, transportul substanţelor nutritive;
- Fluxul secreţilor (gastrică, pancreatică, biliară, intestinală) să fie adecvat calitativ şi cantitativ;
- Circulaţia sangvină şi limfatică să asigure preluarea şi transportul substanţelor nutritive spre celulă.
Odată ce una sau mai multe dintre aceste condiții sunt tulburate, apare sindromul de malabsorbție la copii.
Cauzele care determina sindromul de malabsorbtie la copii sunt, astfel, variate:
- sindromul de intestin iritabil
- boala celiacă
- alergii alimentare
- SIDA
- secreţie digestivă şi enzimatică insuficientă cu tulburări ale metabolismului lipidic, glucidic şi proteic
- deficit de săruri biliare
- reducerea suprafeţei de absorbţie (atrofie vilozitară, chirurgie, radioterapie)
- diverticuloză
- disbacterioză intestinală
- parazitoze (giardioză, oxiurază, ascaridiază, teniază, toxocaroză, etc.)
Care sunt factorii de risc în cazul malabsorbției la copii?
Factorii de risc pentru sindromul de malabsorbție includ:
- antecedente familiale de fibroză chistică sau malabsorbție
- consumul de cantități mari de alcool
- repercursiunile chirurgie la nivel intestinal
- utilizarea anumitor medicamente, inclusiv laxative sau uleiuri minerale
- călătorii în Caraibe, India și alte părți din Asia de Sud-Est
Cum se manifestă sindromul de malabsorbție la copii?
Sindromul de malabsorbtie la copii este o afecțiune cu cauze multifactoriale, consecințele sunt dintre cele mai variate și devastatoare pentru calitatea de viață și sănătatea copilului. Acestea includ:
- constipaţie
- steatoree – semnul distinctiv (scaune moi, deschise la culoare, păstoase)
- diaree cronică (cu deshidratare, scădere în greutate, casexie)
- balonare
- flatulenţă
- piele uscată
- păr friabil
- crampe musculare
- edeme
- carenţe vitaminice (vitamine din grupul B, vitamina D, K, A)
- hipocalcemie
- hipomagnezemie
- hipopotasemie
- hipoproteinemie
- dezechilibre hormonale (ex.: tulburări de creştere)
- boli autoimune
- anemie pluricarenţiala (feriprivă sau macrocitară)
Desigur, aceste simptome pot sau nu să apară, acestea fiind specifice în funcție de nutrimentul principal a cărui absorbție e deficitară.
Cum se clasifică diferitele sindroame de malabsobție?
Clasificarea SM se poate face pe baza a numeroase criterii: aspectul scaunelor, segmentul afectat, funcţia afectată etc. Astfel, printre afecțiunile ereditare (primare) se numără celiachia, deficitul de enterokinază, deficitul de dizaharidaze și malabsorbția aminoacizilor ca și afecțiuni intestinale, și mucoviscidoza, sindromul Schwachman, deficitul de lipază și atrezia căilor biliare ca și afecțiuni extrainestinale.
Totodată, se poate realiza o clasificare fiziopatologică a sindroamelor de malabsorbție, din care se disting:
- Anomalii ale fazei intraluminale (digestie inadecvată): sediul problemelor poate fi pancreasul (fibroza cistică, sindromul Schwachman, deficitul izolat de lipază, pancreatita cronică), deficiența de acizi biliari (boli cronice hepatice, atrezia biliară, colecistita cronică) sau intestinul (contaminare bacteriană, sindromul intestinului scurt, hipo – şi aclorhidria, cauze anatomice cu staza intestinului subţire, sindromul de imunodeficienţă, malnutriţia, marasmul, diareea intratabilă)
- Anomalii ale fazei intestinale (boli ale mucoasei; absorbția inadecvată): la fel ca și în cazul precedent, cauzele variază între leziuni morfologice ale mucoasei (infecţii bacteriene, virale, micotice, intoleranţa la proteinele laptelui de vacă, boli inflamatorii cronice, boala celiacă, deficitul secundar de dizaharidaze, enteropatia autoimună, imunodeficienţe combinate, SIDA), anatomice (boala Hirschprung, malrotaţii, stenoza jejunului, rezecţii intestinale) și defecte primare de absorbție (Deficitul de dizaharidaze, malabsorbţia acidului folic, malabsorbţia primară Mg,Cu, malabsorbţia glucozei, abetalipoproteinemia, acrodermatita enteropatică, deficitul de enterokinază).
Cum este realizat diagnosticul sindromului de malabsorbție la copii?
În general, diagnosticul se realizează prin anamneza amănunțită, împreună cu analiza simptomelor curente. În funcție de statusul curent al pacientului, cât și al simptomelor pe care acesta le prezintă, se poate opta pentru anumite teste specifice, fiecare indicând principiul alimentar a cărui absorbție este afectată. Diagnosticul diferențial trebuie realizat în paralel cu simptomele specifice avitaminozelor. În principal, metodele investigative utilizate în acest sens sunt coprocultura, biopsia, examenul histologic.
Cu toate că nu există niciun test specific pentru stabilirea diagnosticului de malabsorbţie, metodele investigative trebuie să conțină următoarele, ca și regulă generală:
- Teste de laborator de primă linie, ce denotă consecinţele malabsorbţiei.
- Teste ce confirmă malabsorbţia selectivă sau globală.
- Examenul histologic, pentru elucidarea diagnosticului etiologic sau verigii fiziopatologice a malabsorbţiei.
Printre cele mai importante teste efectuate se numără și:
- Teste de scaun – Testele pentru scaun pot măsura lipidele din probele de scaun sau fecale. Aceste teste sunt cele mai fiabile, deoarece lipidele sunt de obicei prezente în scaunul cuiva cu sindrom de malabsorbție.
- Analize de sange – Aceste teste măsoară nivelul nutrienților specifici din sânge, cum ar fi vitamina B-12, vitamina D, acid folic, fier, calciu, caroten, fosfor, albumină și proteine. Lipsa unuia dintre acești nutrienți nu înseamnă neapărat că aveți sindrom de malabsorbție. Poate însemna că nu alegeți alimente cu niveluri sănătoase de nutrienți. Nivelurile normale ale acestor substanțe nutritive sugerează că malabsorbția nu este problema.
- Testele imagistice – Testele imagistice pot fi făcute pentru a căuta probleme structurale. De exemplu, medicul dumneavoastră ar putea solicita o scanare CT pentru a căuta îngroșarea peretelui intestinului subțire, care ar putea fi un semn al bolii Crohn.
Cum poate fi tratat sindromul de malabsorbție la copii?
Tratamentul nemedicamentos
Include stabilirea unui regim personalizat fiecărui pacient, în care se ține cont de carențele instalate și de eventualele intoleranțe alimentare. Mesele trebuie fracționate în 4-5 / zi, constând în cantități mici de alimente, pentru a nu supune sistemul digestiv al pacientului la prea mult stres. În general, respectarea cu strictețe a rigorilor regimului alimentar sunt esențiale pentru a complementa acțiunea tratamentului medicamentos.
Tratamentul medicamentos
Este realizat pe baza simptomelor pe care pacientul le prezintă. Astfel, pentru tratamentul poluării bacteriene se utilizează nifuroxazidă, cu suplimentare de probiotice ce conțin Enterococcus faecium și Bifidobacterium longum în vederea restabilirii echilibrului microbiomului intestinal; simeticona poate fi utilizată drept un antiflatulent eficace, în timp ce pancreatina ajută în tratamentul proceselor de digestie. Pe lângă toate acestea, se poate opta pentru suplinirea medicamentoasă de vitamine.
Clinica Physiomedica dispune de o baza de tratamente moderna, dotata cu aparatură din cea mai nouă generație. Specialiștii clinicii sunt medici cu experiență deosebită la toate nivelele precum și în cercetarea clinică.
Planurile de diagnostic și tratament sunt individualizate în funcție de patologia și complexitatea problemei de sănătate. Clinica Physimedica din CLuj-Napoca desfășoară activități ambulatorii de diagnostic și tratament minim invaziv în următoarele domenii de activitate: pediatru cluj, ortopedie cluj, cardiologie cluj.
Sindromul de malabsorbție la copii. Autor: Ciobanu Andrei Răzvan, UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, MG anul I