Este dispneea un motiv de îngrijoarare?

Ce este dispneea? Dispneea (jena respiratorie sau efortul respirator resimțit de pacient) reprezintă senzația de dificultate în respirație, întâlnită în patologiile cardiace și respiratorii, care asociată cu alte simptome ghidează medical în punerea unui diagnostic.

Când aveți dispnee, s-ar putea să simțiți:

  • Senzație de strângere în piept
  • Efort semnificativ în procesul respirației
  • Incapabil să respire adânc
  • Senzație de sufocare

Poate fi acută (dispnee bruscă) sau cronică (dispnee de lungă durată). Dispneea acută începe în câteva minute sau ore. Se poate întâmpla cu alte simptome, cum ar fi febră, erupții cutanate sau tuse. Dispneea cronică vă poate îngreuna sarcinile de zi cu zi, cum ar fi mersul din cameră în cameră sau în picioare, simptom ce persistă un timp îndelungat, până la o lună.

Care sunt cauzele posibile ale dispneei?

Multe afecțiuni pot provoca dificultăți de respirație. Cele mai frecvente cauze ale dispneei acute (pe termen scurt) sunt:

  • Tulburări de anxietate
  • Astm
  • Un cheag de sânge în plămâni, cunoscut sub numele de embolie pulmonară
  • Coaste rupte
  • Exces de lichid în jurul inimii
  • Insuficienta cardiaca
  • Probleme de ritm cardiac
  • Un număr scăzut de globule roșii din sânge, numit și anemie
  • Pneumonie și alte infecții respiratorii
  • Reacție alergică severă cunoscută sub numele de anafilaxie
  • Pierderea bruscă de sânge, hemoragie

Unele dintre cele mai frecvente cauze ale dispneei cronice sunt:

  • Fluid în jurul plămânilor
  • Astm
  • Boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), inclusiv emfizem
  • Sarcoidoza, o colecție de celule inflamatorii din organism
  • Boli de inimă, inclusiv insuficiență cardiacă congestivă
  • Inflamația țesutului din jurul inimii
  • Tensiunea arterială crescută în plămâni, numită și hipertensiune pulmonară
  • Obezitatea
  • Cicatricarea plămânilor
  • Cardiomiopatie
- Articolul continua mai jos-masca medicala

Alte lucruri, inclusiv cancerul pulmonar și tuberculoza, vă pot face simțiți anumite dificultăți în respirație. Dacă aveți dispnee și nu știți de ce, consultați medicul pentru a afla.

Ce trebuie să faceți când simțiți dificultăți în respirație?

Dispneea nu este un simptom de ignorat. Adresați-vă medicului dumneavoastră dacă simptomele dvs. se modifică, dacă problema dumneavoastră se înrăutățește după ce utilizați un inhalator sau dacă dificultățile de respirație apar împreună cu:

  • Edeme la nivelul picioarelor și gleznelor
  • Probleme de respirație atunci când stai întins
  • Febra mare, frisoane și tuse
  • Un sunet neobișnuit de șuierat (respirație șuierătoare) sau alte sunete neobișnuite apărute în procesul respirației

Pulsoximetru – instrumentul necesar în fiecare locuință

Pentru a fi capabili să vă monitorizați singuri saturația de oxigen din sânge, există un dispozitiv care vă dă posibilitatea să o faceți. Acesta se numește pulsoximetru și este disponibil în farmacii, faima lui crescând odată cu începerea pandemiei și necesitatea lui în a depista o scădere în saturația fiecărui pacient.

Astfel, cum spitalele sau furnizorii serviciilor de sănătate sunt de cele mai multe ori în ultimul timp suprasaturați de cazuri și pacienți, principala lor recomandare pentru pacienți este achiziționarea unui pulsoximetru pentru monitorizarea proprie a acestor funcții vitale și alertarea serviciilor medicale în cazul alterării stării de sănătate.

Pulsoximetru pentru deget este un dispozitiv medical mic, noninvaziv,rapid și ieftin, care este folosit pentru monitorizarea saturației periferice de oxigen (SpO2) și a pulsului, deci acesta măsoară capacitatea inimii de a pompa sânge oxigenat până la periferia corpului pentru a ține țesuturile irigate.

Principiul după care funcționează acest dispozitiv este unul simplu. În timpul în care acesta este pe deget, o undă de lumina trece prin acesta și măsoară gradul de oxigenare a sângelui.

- Articolul continua mai jos-

Face acest lucru prin măsurarea schimbărilor de absorbție a luminii între sângele oxigenat și cel neoxigenat. În imposibilitatea punerii acestuia pe unul dintre degete, există și alte variante cum ar fi lobul urechii, septul nazal, pe artera temporală ( rar la adulți) sau pe mână/picior (la sugar).

De asemenea, pot apărea și unele erori în măsurarea pulsoximetriei, care ar trebui identificare astfel încât să nu vă îngrijoreze. Printre acestea se numără și:

  • Mișcarea extremității cu pulsoximetru
  • Tegumente hiperigmentate, care ar putea scădea precizia măsurării
  • Unghiile cu ojă sau false
  • Afecțiuni precum anemie severă, hipotensiune arterială sau hipotermie
  • Intoxicația cu monoxid de carbon (CO), care determină valori fals normale ale SpO2

Pulsoximetrele normale dau valori foarte precise în intervalul 80-100%, însă precizia acestora scade când vine vorba de valori mai mici de 80.

Care este saturația optimă de oxigen?

Valorile normale ale saturației periferice de oxigen sunt între 97 și 100%, orice valoare sub 95% indică hipoxie și reducerea perfuziei periferice și trebuie să apelați la servicii medicale. Totodată, pacienții care suferă de BPOC (boală pulmonară cronică) tolerează mai bine valorile mai mici ale SpO2, în cazul acestora se consider valori normale între 88-92%.

Se poate preveni dispneea?

Modificările stilului de viață pe care le puteți face pentru a ține dificultățile de respirație la distanță includ:

  • renunțarea la fumat și evitarea fumului de tutun previne dispneea
  • evitarea expunerii la poluanți, alergeni și toxine din mediu
  • pierderea în greutate dacă aveți obezitate sau supraponderalitate
  • evitarea efortului la cote mari previne dispneea
  • alimentația corectă, somnul suficient și consultând un medic pentru orice probleme medicale care vă îngrijorează
  • urmând planul de tratament recomandat pentru orice boală subiacentă, cum ar fi astmul bronșic, BPOC sau bronșita

Amintiți-vă, doar un medic vă poate diagnostica corect cauza dificultății de respirație.

Am COVID dacă am dificultăți în respirație?

-Articolul continua mai jos-

Deși este unul dintre cele mai serioase manifestări ale virusului SARS-CoV-2, dispneea apare de obicei la câteva zile după infecția inițială sau poate să nu apară deloc la anumite personae. În medie se instalează între zilele 4 și 10 din evoluția bolii și de obicei urmează niște simptome mai ușoare, cum ar fi: febra, oboseala și durerile musculare.

Potrivit observațiilor medicilor, apariția dificultății de respirație (dispneeea), împreună cu scăderi bruște de saturație a oxigenului după foarte puțin efort, pot ajuta clinicienii să distingă COVID-19 de alte boli frecvente.

Cât de frecvent apare dispneea în infecția cu COVID-19?

Prezența dispneei pe cont propriu exclude de obicei posibilitatea infectării cu COVID-19. Dar atunci când este însoțită de alte simptome cheie, cum ar fi febra și tusea, crește probabilitatea de a avea o infecție cu SARS-CoV-2.

Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor raportează că 31 până la 40% dintre persoanele cu cazuri confirmate de COVID-19 au avut dificultăți de respirație (dispneea).

Apariția altor simptome este după cum urmează:

  • febră: 83-99%
  • tuse: 59-82%
  • oboseală: 44-70%
  • pierderea poftei de mâncare: 40-84%
  • dureri musculare, corporale: 11-35%

De ce cauzează COVID 19 dificultăți în respirație?

În plămânii sănătoși, oxigenul traversează alveolele în mici vase de sânge din apropiere, cunoscute sub numele de capilare. De aici, oxigenul este transportat către restul corpului cu ajutorul hemoglobinei protein care intră în structura globulelor roșii (eritrocitelor).

Dar în infecția cu COVID-19, răspunsul imun perturbă transferul normal de oxigen. Celulele albe din sânge eliberează molecule inflamatorii numite citokine, care, la rândul lor, adună mai multe celule imune pentru a distruge celulele infectate cu SARS-CoV-2.

Rezultatele acestei lupte între sistemul imunitar și virusul lasă în urmă puroi, care este alcătuit din exces de lichid și celule moarte (resturi) din plămâni.

Acest lucru duce la simptome ale tractului respirator, cum ar fi tuse, febră și dificultăți de respirație.

Este dispneea un motiv de îngrijoarare? Autor: Fer Laura-Antonia,
Anul II, Medicină
Facultatea de Medicină
Universitatea de Medicină și Farmacie
„Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca

Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖

Articole recomandate

Recomandari

Cele mai citite articole în ultima săptămână

Picioarele umflate – trei leacuri naturiste din bătrâni

Picioarele umflate sunt nu doar inestetice, ci și dureroase. Membrele inferioare sunt predispuse la umflături şi inflamaţii, deoarece sunt organele care trebuie să suporte...

Febra albă la copii – când apare și ce poți face ca să scapi de ea

Ai auzit vorbindu-se despre febra albă sau febra roșie? Vine sezonul rece, iar odată cu acesta se întețesc cazurile de viroze și răceli în...

LIPSA DE FIER ÎN ORGANISM – ce boli provoacă și ce alimente o combat

Lipsa de fier în organism (sau carența de fier) poate genera boli grave cum ar fi anemia feripiva. Când nivelul fierului din organism scade...

Părintele transplantului hepatic din România, prof. univ. dr. Irinel Popescu, Premiul pentru Excelență în Medicină, la Gala Elitelor Medicale

Marele Premiu al Galei Elitelor Medicale, ce s-a desfășurat anul acesta în Maramureș, a fost acordat academicianului prof. univ. dr. Irinel Popescu, Președintele Academiei...

Indicaţiile şi contraindicaţiile apelor termale în tratamentele balneare

Indicaţiile şi contraindicaţiile apelor termale în tratamentele balneare Pentru că beneficiile apelor termale sunt în mare cunoscute, am încercat cu ajutorul doamnei dr. Maria Nădejde,...