Ce este depresia postpartum – 9 întrebări și răspunsuri

1.Ce este depresia postpartum? Depresia perinatală este o afecțiune care apare în timpul sau după o sarcină și poate comporta mai multe forme. Aceasta, într-o stare severă, poate afecta atât sănătatea mamei, cât și a fătului.

Articol recomandat: Tratamentul chisturilor și tumorilor ovariene

Conform unor statistici, 1 din 8 femei experimentează depresia postpatum, însă, se pare că proporția variază în funcție de vârstă și rasă. În engleză, se utilizează termenii „baby blues” pentru a desemna schimbările de stare și anxietatea generate de nașterea unui copil, însă, se pare că se trage o linie fină între această stare de anxietate și depresia postpartum, ce prezintă niște simptome mai severe care durează o perioadă mai îndelungată.

Diagnosticul se realizează, așadar, pe baza perioadei pe care se întinde această depresie și gravitatea simptomelor.

- Articolul continua mai jos-masca medicala

Articol recomandat: SARCINA ECTOPICĂ (extrauterină) – Tot ce trebuie să știi

  1. Care sunt simptomele acestei afecțiuni?

Manifestările cele mai întâlnite sunt schimbările bruște de stare, plânsul excesiv, dificultatea în relaționarea cu nou-născutul, lipsa apetitului ori creșterea sa, insomnia, oboseala, interesul scăzut pentru activitățile pe care mama obișnuia să le agreeze, iritabilitate, lipsa de speranță, sentimentul de vină, inabilitatea de a se concentra, anxietate severă, etc.

3. Ce cauzează această afecțiune?

Principalii factori care determină apariția depresiei postpartum sunt de origine hormonală, dați de cascada de hormoni și stres emoțional care apare odată cu nașterea și travaliul. Fiziologic, nivelul de estrogeni și progesteron cresc de până la 10 ori în timpul sarcinii, pentru ca la 3 zile după naștere, nivelul să revină la normal. S

-a propus ipoteza conform căreia ar exista o conexiune între nivelul hormonilor sexuali și depresia postpartum. Conform unor studii, ipoteza a fost confirmată, iar altele au respins-o, ajungându-se, însă, la concluzia că există unele femei pentru care acesta este un factor determinant al depresiei și altele care nu sunt influențate de nivelul de hormoni.

Ambiguitatea asupra subiectului apare din cauza faptului că depresia postpartum înglobează o suită de manifestări diferite, fiecare având alt factor care o influențează. Alte aspecte care ar putea modifica răspunsul emoțional la sarcină sunt funcția tiroidiană, sistemul hipofiză-hipotalamus și sistemul imun.

  1. Ce tratament se indică pentru depresia postpartum?

- Articolul continua mai jos-

Tratamentul variază în funcție de intensitatea simptomelor pe care le manifestă pacienta. Pentru așa-numitul „baby blues” (anxietate și schimbări bruște de stare, de o natură ușoară), se recomandă odihna, acceptarea ajutorului din partea celorlalți membri ai familiei, împărtășirea experienței cu alte persoane care trec/au trecut prin aceleași stări, acordarea de timp pentru sine însăși.

Pentru manifestările mai dure în ceea ce ține de depresia postpartum, tratamentul se rezumă la psihoterapie (ajutorul din partea personalului specializat poate reuși să ușureze afecțiunea – psihiatru, psiholog, psihoterapeut).

Pentru cazurile care tind spre probleme psihologice severe, medicul psihiatru poate prescrie antidepresive (acestea se pot administra și în timpul alăptatului, în majoritate, însă recomandarea medicului este vitală, înainte de a recurge la acest tip de tratament).

5. Există screening pentru depresia postpartum?

Da, există. Testul este realizat de către medicul obstetrician sau ginecolog ca parte a examenului de rutină în urma nașterii ori în cazul în care pacienta prezintă simptome ale depresiei severe la o perioadă de 2 sau mai multe săptămâni postpartum. Testul screening se numește EPDS (Edinburgh Postnatal Depression Scale) și include 10 întrebări despre starea și sentimentele pacientei.

Fiecare întrebare este notată cu 1, 2 sau 3 puncte în funcție de gravitatea simptomului la care se referă, iar scorul final se calculează adunând punctajele tuturor întrebărilor – un scor peste 12 indică depresia și este nevoie urgentă de ajutor medical. Se indică repetarea testului la 2 săptămâni distanță.

  1. Care sunt factorii de risc asociați cu depresia postpartum?
-Articolul continua mai jos-

Factorii de risc se grupează în mai multe categorii: factori biologici, psihiatrici, obstetricali, sociali și ai stilului de viață.

Factorii biologici se referă la vârsta fragedă la care se petrece sarcina (intervalul 13-19 ani pare să fie cel mai afectat), deficiențe ale metabolismului glucozei (nivelul crescut al acesteia pare să aibă un efect negativ), nivelul de triptofan și serotonină (acești doi compuși prezintă un aspect important pentru că triptofanul provine din dietă, astfel că o dietă bogată in carbohidrați și săracă în aminoacizi – triptofan – pare să crească șansele de depresie cu până la 15%), sistemul hipotalamus hipofiză (hormonul eliberator de corticotropină este produs, în timpul sarcinii, nu doar în hipotalamus, ci și în uter, placentă și ovare – astfel, eliminarea placentei duce la reducerea drastică a eliberării acestui hormon și, in extenso, a hormonilor steroizi precum estrogenul, scădere ce pare a fi asociată cu depresia în primele săptămâni postpartum).

Factorii psihiatrici fac trimitere la episoadele de depresie ale pacientei dinaintea sarcinii. Se pare că există o susceptibilitate mai mare pentru depresia postpartum la femeile care au mai experimentat această tulburare înainte.

În ceea ce ține de factorii obstetricali, se discută despre sarcinile riscante (cezariană efectuată de urgență sau complicațiile la naștere) care pot provoca aceasta afecțiune. Mai mult, insomnia pe parcursul sarcinii pare să predispună la depresie postpartum. Factorii sociali se referă la empatie în cadrul cuplului, susținere emoțională și financiară – cea mai importantă pare să fie, însă, violența domestică și sexuală în timpul sarcinii.

  1. Cât durează depresia postpartum?

O parte din diagnosticul depresiei postpartum se referă la durata acesteia – peste 2 săptămâni. Perioada pe care aceasta se întinde variază de la individ la individ și poate însemna între câteva săptămâni și un an. Media este, așadar, între 3 și 6 luni. Sunt, însă, studii care atestă că există femei care încă manifestau simptome ale depresiei la 3 ani de la naștere.

  1. Pot tații să manifeste depresia postpartum?

Da, tații pot manifesta simptome de depresie în timpul sau după sarcina mamei. Se pare că un procent important de 4-25% dintre bărbați experimentează aceasta tulburare. Bărbații predispuși la această afecțiune sunt cei care dezvoltă un nivel ridicat de stres din cauza actului de a deveni părinte, lipsa suportului social pentru aceștia și sentimentul excluderii din cadrul legăturii mamă-copil. Aceștia pot fi ajutați prin programe educaționale destinate acestor tulburări, susținere din partea partenerei și, eventual, ajutor din partea persoanelor specializate (psihiatru, psiholog).

Pe lângă tații care ar putea manifesta anumite simptome caracteristice depresiei postpartum, există anumite cazuri în care simptome asemănătoare apar în cazul persoanelor de sec feminin care au suferit un avort spontan sau voit. Aceasta se întâmplă din cauză că termenul de “postpartum” se referă la faptul că o persoană nu mai este însărcinată și este asociată cu toate efectele mentale și fizice associate cu această schimbare.

  1. Cum se poate preveni depresia postpartum?

Prevenția se realizează în mai multe perioade – pe parcursul sarcinii și după nașterea copilului. Pe parcursul sarcinii, în cazul în care medicul suspectează semne de depresie, prin sfatul acestuia, pacienta poate încerca terapie de grup, consiliere sau medicamente antidepresive.

Odată cu nașterea copilului, recomandările se referă la susținere din partea membrilor familiei și a prietenilor, o dietă echilibrată, un program de somn normal. Se poate ca medicul să recomande completarea unui chestionar pentru a evalua starea pacientei și să acorde un tratament adecvat.

Depresia postpartum. Autor: Ristea Eduard Mihai

Anul II, Medicină, Facultatea de Medicină

Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca

Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖

Articole recomandate

Recomandari

Cele mai citite articole în ultima săptămână