Tratamentul chisturilor și tumorilor ovariene. Ovarele, organe pereche, reprezintă glandele sexuale feminine. Aceastea sunt situate in cavitatea pelvină, pe peretele lateral al acesteia, într-o depresiune denumită fosa ovariană.
Mai exact, ovarele sunt poziţionate de o parte şi de alta a uterului şi legate de extremitatea laterală a tubei uterine. Ele au formă ovoidală şi greutate de 6-8 g. Dimensiunile sale sunt de 4 cm lungime, 3 cm lăţime şi 1 cm grosime, dar aceastea pot varia in funcţie de diferite condiţii.
Ovarele sunt organelle principale ale apartului genital al femeii. Funcţia acestora este mixtă, deoarece acestea au atât rol exocrin, cât şi endocrin. Prima funcţie, cea exocrină, este reprezentată de ovogeneză, prin formarea şi eliberarea lunară a unui ovul. Cea exocrină asigură producerea de hormoni sexuali feminini.
Articol recomandat: LIPSA DE FIER ÎN ORGANISM – ce boli provoacă și ce alimente o combat
Pe secțiune la o mărire redusă, ovarul apare constituit în felul următor: la suprafată este acoperit de un epiteliu simplu, sub care se găsește un înveliș conjunctiv subțire și albicios, denumit albugineea ovarului. Sub acestea se găsesc cele două zone ale configurației interne, și anume corticala și medulara ovarului. La nivelul corticalei, situată mai spre periferie se vor afla foliculii ovarieni unde se va forma și de unde va fi expulzat ovulul o dată pe lună, incepând cu pubertatea. În zona medulară se vor afla vasele de sânge si nervii care intră si iesă din ovar la nivelul hilului ovarian.
Chistul Ovarian
Chisturile ovariene reprezintă o afecțiune frecventă a femeilor mai ales după pubertate. Acestea reprezintă formațiuni pline cu lichid delimitate de o capsulă proprie.
Există două tipuri princapale de chist ovarian și anume chisturi functionale și chisturi patologice. Cel mai frecvent tip de chist ovarian este cel funcțional care apare ca urmare a funcționării normale a ovarului formându-se ca parte a ciclului menstrual, cel mai frecvent se remit spontan. Chisturile patologice sunt cele care semnalează o problemă și pot fi de două tipuri: benigne si maligne (cancer).
Cum se formează chisturile ovariene?
Așa cum am precizat mai sus, chisturile pot fi de două tipuri chisturi funcționale și chisturi patologice.
Chisturile funcționale sunt la rândul lor de două tipuri chisturi foliculare și chisturi luteinice. Chisturile foliculare sunt cele mai frecvente. Ovulul, celula sexuală feminină, se dezvoltă la nivelul ovarului într-o structură numită folicul. Foliculul conține un lichid ce protejează ovulul și care este eliminat în momentul ovulatiei, adică, procesul de eliberare a ovulului din folicul. Dacă nu se produce ruptura foliculului și eliberarea ovulului, foliculul crește în dimensiuni și se umple cu lichid rezultând un chist folicular. De cele mai multe ori dispare fără tratament în câteva săptămâni.
Chisturile luteinice sunt mai rare și se dezvoltă în țesutul restant în urma ovulației (corp galben sau corpus luteum). Frecvent se remit spontan în cateva luni dar uneori se pot rupe ducând la sângerare internă și durere bruscă.
Chisturile patologice sunt de mai multe tipuri și au mai multe denumiri.
- Chistul dermoid – poate conține o varietate de țesuturi precum părul, țesut epitelial, dinti. Necesită intervenție chirurgicală.
- Chistadenomul – se dezvoltă din țesutul ce acoperă exteriorul ovarului. Sunt de mai multe tipuri putând avea conținut lichidian sau mucinos. Pot ajunge la dimensiuni gigante. Nu au în mod obișnuit caracter malign dar necesită intervenție chirurgicală.
- Endometriomul – sunt chiste care se formează din țesut endometrial (țesutul ce căptușește interiorul uterului) și care invadeaza ovarul. Răspund la modificările hormonale lunare din cadrul ciclului menstrual, chistul umplandu-se cu sange. Conținutul are un aspect ciocolatiu. In cadrul endometriozei pot fi prezente mai multe endometrioame. Frecvent asimptomatice, pot fi și durereoase in timpul menstruatie sau in timpul contactului sexual.
- Sindromul ovarelor polichistice – Femeile la care ovulația nu se produce în mod regulat pot prezenta chiste multiple. Ovarele sunt adesea mărite de volum cu multe chisturi situate sub o capsulă ovariană îngroșată. Sunt mulți factori care duc la apariția acestui sindrom, chisturile ovariene fiind doar un aspect al acestei afecțiuni.
La femeile sub 30 de ani, chistul dermoid este cel mai frecvent tip de chist patologic iar la cele peste 40 de ani, chistadenoamele sunt cele mai frecvente tipuri de chisturi patologice.
Ce simptome însoțesc un chist ovarian?
Chisturile ovariene funcționale sunt de obicei inofensive, nu produc simptome si dispar fără tratament și sunt descoperite de obicei în timpul unei examinări pelvine de rutină. Cu cât chistul ovarian este mai mare cu atât este mai probabil ca el să producă simptome.
Asfel, chisturile voluminoase pot produce: durere sau discomfort abdominal, balonare sau apariția unei formațiuni intraabdominale, modificări ale ciclului menstrual, modificări ale pilozității corporale, creșterea frecvenței micționale, durere la defecație. Anumite forme de chisturi pot fi însoțite de simptome adiționale, cum e în cazul endometrioze, durerea pelvină și de spate sau în cazul sindromului de ovar polichistic, creștere în greutate, acnee, infertilitate.
Simptomele se pot modifica în caz de apariție a complicațiilor precum torsiunea când chistul se răsucește în jurul pediculului (formațiune ce conține vasele și nervi destinați ovarelor) ducând la întreruperea circulației sagvine și apariția durerilor în abdomenul inferior. O altă complacție este ruperea chistului care duce la apariția durerilor severe în abdomenul inferior, durerea depinzând de conținutul chistului și dacă există sau nu sângerare.
Cum tratăm un chist ovarian?
Tratamentul variază în funcție de vârsta, aspectul și mărimea chistului, dar și de simptomatologie. În unele cazuri se indică doar examenul ecografic periodic, asa cum este cazul chistului funcțional mic (2-5 cm) la femeile in premenopauză, majoritatea acestor chisturi remițându-se spontan. În cazul unui chist funcțional de mari dimensiuni însoțit de simptomatologie se poate prescrie un tratament anticonceptional.
Femeile care prezintă chisturi ovariene și au trecut de menopauză, sunt monitorizate ecografic si prin analize de sange. Conduita depinde de mărimea chistului, aspectul ecografic și evoluția acestuia. Riscul de apariție a unui cancer este mic în cazul chisturilor mici unilaterale, mai mult de jumatate din aceste chisturi remițându-se in 3 luni.
Femeile in postmenopauză necesită examen ecografic periodic pentru 4 luni după ce chisturile s-au remis.
Daca chistul este mare sau duce la apariția diferitelor simptome se recomandă înlaturarea acestuia. Uneori se indica intervenția chirurgicală în cazul în care nu este posibil să se precizeze natura benignă sau malignă a acestuia fară examen histopatologic (la microscop).
Intervenția chirurgicală se poate efectua în două moduri sub anestezie generală laparoscopic sau deschis (laparotomie).
Tumora ovariană
O tumoră reprezintă o masa de țesut care se dezvoltă pe baza unei proliferări exagerate a unor celule, pe substrat patologic. Astfel, tumorile ovariene reprezintă mase de țesut dezvoltate la nivelul ovarelor. Acestea pot fi de trei tipuri beligne, premaligne și maligne, adică canceroase.
Tumorile benigne sunt fomațiuni ovariene ce se dezvoltă local, având punct de plecare foliculii ovarieni sau corpul luteal. Tumorile maligne sunt formațiuni ce invadează alte tipuri de celule adiacente și au puterea de a se raspândi în organism. Tumorile premaligne sunt formatiuni tumorale ce prezintă un risc ridicat pentru a dezolta celule canceroase, făra sa fie obligatoriu sa invadeze alte organe.
Chist sau tumoră, care este diferența?
Diferența dintre cele două formațiuni care se pot dezvolta la nivelul ovarului, nu se poate sesiza doar prin examinare fizică, dat fiind faptul că ele pot fi destul de asemănătoare din anumite pincte de vedere. Există, totuși, câteva elemente care marchează o limită între chist și tumoră ovariană. O primă diferență semnificativă între cele două este consistența.
Un chist este un săculet umplut cu o altă substanță, cum ar fi, de exemplu, aer sau fluid. Tumorile sunt mase solide de țesut, ce apar în urma diviziunii necontrolate a celulelor – aceste mase sunt astfel acumulări de țesut. Chisturile sunt moi la atingere in general și mobile. Tumorile sunt în general ferme la atingere.
Cauzele apariției celor două formațiuni, de asemenea, diferă. Chisturile pot aparea din cauze precum: afecțiuni medicale sau genetice, multiplicarea celulelor moarte, leziuni sau iritații ale foliculilor de păr, infecții inflamatorii etc. Tumorile apar din diviziunea celulară anormală, celulele care ar trebui sa moară ramân și se acumulează.
Pe lângă aceste diferențe, chisturile sunt în general necanceroase, în timp ce tumorile pot fi benigne (necanceroase) sau maligne (canceroase).
Tratamentul chisturilor și tumorilor ovariene. Autor: Artan Bianca-Andreea
Anul I, Medicină
Facultatea de Medicină
Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca
Aflați mai multe despre: orl cluj, ginecologie cluj, tratament hemoroizi cluj