Ce este şocul anafilactic (anafilaxia) şi cum apare?

Ce este şocul anafilactic (anafilaxia) şi cum apare? Anafilaxia este o reacție sistemica de hipersensibilitate de tip 1, severă. Poate apărea brusc, şi se agravează rapid, prin modificări mucocutanate, cardiovasculare, gastrointestinale, respiratorii, și poate duce chiar la deces.

În majoritatea cazurilor, persoanele cu alegii dezvoltă reacții alergice ușoare-moderate, cum ar fi congestia mucoasei conjuctivale, rinoree sau erupții cutanate.

Contactul cu un anumit alergen (antigen) provoacă o eliberare masivă de mediatori chimici din mastocite şi bazofile (de exemplu, histamină, triptază, heparină, chimază și cytokine) precum și molecule nou sintetizate cum sunt prostaglandine, leukotriene, și factorul de activare trombocitar, şi apariția consecutiva a reacției anafilactice puternice ce induce în final la starea de șoc şi punerea în pericol a vieții.

Mecanismul immunologic apare prin reexpunerea la un antigen (alergen care produce anafilaxia – şocul anafilactic) față de care organismul a produs anticorpi IgE specifici. Anticorpii IgE produși pot recunoaște diferiți epitopi ai alergenului.

- Articolul continua mai jos-masca medicala

Acești anticorpi IgE se leagă apoi de receptori IgE cu afinitate ridicată (FceRI) de pe suprafața mastocitelor și bazofilelor. După reexpunerea la alergenul sensibilizat, recunoscut de IgE, complexul antigen-anticorp se leagă (cross-link) de receptorii pentru IgE specifici de pe mastocite şi bazofile ducând la eliberare masivă de meditorilor chimici şi reacții de hipersensibilitate sistemică gravă.

Se consideră că histamina este principalul mediator al șocului anafilactic, deoarece influențează vasodilatația și crește permeabilitatea vasculara, ritmul cardiac, contracția cardiacă și secreția glandulară. De asemenea limfocitele dețin un rol important în inducerea răspunsului IgE.

Mecanismele pentru anafilaxia mediată de IgG la om nu sunt nici bine documentate, nici bine înțelese.

Când organismul intră în șoc anafilactic, tensiunea arterială scade brusc, ceea ce duce la scăderea întoarcerii sangelui şi implicit a oxigenului la inima, cu riscul aparitiei şocului cardiogen. În plus, căile respiratorii se îngustează ducând la îngreunarea sau chiar blocarea completă a respirației (bronhospasm).

Consecutiv pot apărea complicații precum insuficiența renară, leziuni ale sistemului nervos central, aritmii (inima bate prea repede sau prea încet), dureri precordiale, infarct miocardic. În unele cazuri apare agravarea altor afecțiuni medicale preexistente (de exemplu, BPOC, scleroza multipla).

O a doua reacție anafilactică, cunoscută sub numele de reacție bifazică, poate avea loc până la 12 ore după reacția inițială.

- Articolul continua mai jos-

Descoperirea mutațiilor care influențează reglarea semnalizării mastocitelor poate fi utilă în identificarea indivizilor susceptibili la anafilaxie. Înțelegerea mecanismelor anafilaxiei oferă potențiale terapeutice pentru tratamentul profilactic sau de urgență al acestei afecțiuni care pune viața în pericol.

Care sunt cauzele apariției anafilaxiei?

Anafilaxia (şocul anafilactic ) poate avea o varietate de cauze. Cei mai frecvenți factori declanșatori ai anafilaxiei includ includ alimente (în special arahide și nuci), medicamente (antibiotice, vaccinuri, medicamente și anestezice), veninuri de insecte, latex și imunoterapia injectabilă. Există, de asemenea, un număr semnificativ de cazuri de anafilaxie raportate pentru care nu există nicio cauză identificată (anafilaxie idiopatică).

Când cauza nu se poate identifica, anafilaxia se numește idiopatică.

Persoane predispuse sa sufere un șoc anafilactic

Cei care au avut cel puțin un episod anafilactic în antecedentele personale. Cei cu teren atopic, diagnosticați cu astm bronșic sau reacții alergice. Cei cu antecedente familiale de anafilaxie.

 Cum se manifestă șocul anafilactic?

Simptomele de anafilaxie de obicei apar la câteva minute de la expunerea la alergen și pot progresa rapid. S-au raportat cazuri în care debutul a survenit după jumatate de ora sau chiar mai mult. În general, s-a observat că cu cât debutul manifestărilor unui șoc anafilactic este mai rapid, cu atât reacția este mai severă.

Simptomele timpurii ale unui șoc anafilactic pot fi ușoare, cum ar fi rinoree, urticaria, prurit, flushing, apariția unei „senzații ciudate” (sentiment de condamnare) inexplicabilă, greața, vărsături, voce răgușită, tuse, creșterea pulsului. Aceste simptome preced cele grave cum ar fi:

  • Angioedem
  • Dispnee
  • Respiratie sueratoare
  • Voce răgușită
  • Durere abdominală
  • Diaree
  • Ameţeală
  • Sincopă
  • Hipotensiune arterială
  • Tahicardie (bătăi rapide ale inimii)
  • Stop cardiac
-Articolul continua mai jos-

Persoanele care au avut o reacție alergică severă sunt expuse riscului de reacții viitoare recurente. Chiar dacă prima reacție este ușoară, reacțiile viitoare ar putea fi mai severe. De aceea, este importantă purtarea la îndemână a epinefrinei auto-injectabile, și apelarea numărului de urgența în cazuri grave.

Cum este diagnosticată anafilaxia?

Alergologii vor examina istoricul reacțiilor alergice, si vor efectua teste imunologice care să vină în ajutorul diagnosticului (cum ar fi teste cutanate pentru alergii, testarea triptazei din sânge, și teste de provocare alimentară pe cale orală) pentru a determina substanța alergică, întocmirea unui plan de tratament și stabilirea măsurilor necesare de profilaxie. Discutați cu un alergolog dacă:

  • Nu sunteți sigur dacă ați avut o reacție anafilactică.
  • Simptomele sunt recurente sau dificil de controlat.
  • Sunt necesare mai multe teste pentru a determina cauza reacțiilor alergice.
  • Desensibilizarea sau imunoterapia ar putea fi de ajutor.
  • Medicația zilnică este necesară.
  • Este nevoie de educație intensivă privind evitarea și gestionarea anafilaxiei.
  • Alte afecțiuni medicale care complică tratamentul.

Cel mai bun mod de a înțelege anafilaxia și situațiile care pot declanșa această reacție alergică severă este să consultați un alergolog care vă va ajuta să vă gestionați starea si pentru a preveni şocul anafilactic.

Ce tratament administreaza în caz de șoc anafilactic

Se administrează cât de repede epinefrină (adrenalină). Dozele, disponibile pe bază de prescripție medicală, vin într-un auto-injector care ar trebuii să fie asupra dvs. în orice moment. Uneori sunt necesare două injecții intramusculare pentru a controla simptomele provocate de şocul anafilactic .

 Cum controlez riscul de anafilaxie?

Cunoașterea alergenilor care provoaca şocul anafilactic. Cei mai frecvenți sunt:

  • Alimente: arahide, nuci, peștele, crustaceele, laptele de vacă și ouăle.
  • Latex: se găsește în mănușile de unică folosință, catetere intravenoase, seringi, benzi adezive.
  • Gelatina
  • Medicația: penicilină, aspirină, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene precum ibuprofenul, și anestezia.
  • Hymenoptera venom: albinele, viespea, furnica pot provoca şocul anafilactic .

Evitarea expunerii este cel mai eficient mod de prevenție in şocul anafilactic.

  • Citiți cu mare atenție toate etichetele unde se menționează ingredientele alimentelor pentru a depista potențiali alergeni. Dacă luați masa la restaurant, întrebați cum este preparată mâncarea și ce ingrediente sunt folosite.
  • Asigurați-vă că toți medicii dvs. sunt conștienți de reacțiile adverese pe care le aveți la medicamente, astfel încât să poată prescrie alternative sigure și să vă informeze cu privire la alte medicamente pe care ar fi indicat să le evitați. În cazul în care nu există medicamente alternative, se poate opta pentru desensibilizare – tratament prin introducera unei doze minime de medicament la care există alergie. Pe măsură ce organismul tolerează mai bine medicamentul, doza poate fi crescută treptat. Deși tratamentul pentru șoc anafilactic este eficient, este doar temporar și trebuie repetat dacă medicamentul este necesar din nou în viitor.
  • Pentru prevenirea înțepăturilor de insecte, se recomandă evitarea mersului desculți în iarbă, purtarea parfumurilor cu miros dulce, și loțiunilor în timpul sezonului activ al insectelor, la sfârșitul verii și începutul toamnei. Se poate opta pentru un tratament profilactic numit imunoterapie cuvenin (venom allergy shots), prin introducerea treaptată a unor doze de venin de insecte purificat. S-a dovedit a fi 90-98 % eficient în profilaxia viitoarelor reacții alergice la înțepăturile insectelor.
  • Dacă are loc contactul neașteptat cu alergenul, se urmează imediat planul de urgență prezentat de catre medic, inclusiv autoadministrarea de epinefrină pentru a preveni şocul anafilactic. Dacă există vreo îndoială cu privire la reacție, în general este mai bine să se administreze epinefrină. Asigurați-vă că auto-injectorul de epinefrină este în termenul de valabilitate. Dacă un auto-injector a expirat și este singurul disponibil într-o situație de urgență, administrați-l cu promptitudine.

Ce fac în caz de șoc anafilactic?

Solicitați ajutor medical imediat. Sunați la numărul de urgență, și transportul la cea mai apropiată secție de urgență la primul semn de anafilaxie, chiar dacă ați administrat deja epinefrină. Nu încercați să administrați un medicament oral dacă există dificultăți de respirație.

Dacă respirația se oprește din cauza şocul anafilactic se asigură resuscitare cardio-pulmonară (dacă este posibil) până la ajungerea echipajului de urgență. La spital se va putea continua administrarea de adrenarină i.v.

În plus se mai pot administra oxigen, cortizon, antihistaminice sau inhalator beta-agonist cu acțiune rapidă, pentru a reduce inflamația si edemul căilor aeriene și a ușura astfel respirația.

Identificați alergenul. Gândiți-vă la ce ați mâncat sau ați intrat în contact – alimente, intepături de insecte, medicamente, latex – și a dus la declanșarea unei reacții alergice.

Adresati-va unui specialist. Adresați-vă medicului dumneavoastră de familie pentru recomandarea unui alergolog / imunolog. Este important să consultați un alergolog pentru testare, diagnostic și gestionarea continua, pe termen lung a bolii alergice pentru a preveni din timp şocul anafilactic.

Purtați asupra dvs. epinefrină pentru situații de urgență. Kituri care conțin epinefrină cu acțiune rapidă, pentru autoadministrare, sunt indicate pentru persoanele cu risc de anafilaxie (şocul anafilactic).

Asigurați-vă că purtați în permanență un kit de epinefrină și că familia și prietenii știu despre starea dumneavoastră, factorii declanșatori și cum să utilizeze epinefrina în caz de nevoie pentru şocul anafilactic.

Luați în considerare purtarea unei brățări sau coliere medicale de urgență care să ajute la identificarea dumneavoastra ca persoană cu risc de anafilaxie (şocul anafilactic). Profesorii și alți îngrijitori trebuie informați cu privire la copiii care sunt expuși riscului de anafilaxie și să cunoasca cum să acționize în caz de urgență alergică.

Autor: Aramă Lavinia Roxana, MG IV
UMF „Iului Hatieganu” Cluj- Napoca

Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖

Articole recomandate

Recomandari

Cele mai citite articole în ultima săptămână

Părintele transplantului hepatic din România, prof. univ. dr. Irinel Popescu, Premiul pentru Excelență în Medicină, la Gala Elitelor Medicale

Marele Premiu al Galei Elitelor Medicale, ce s-a desfășurat anul acesta în Maramureș, a fost acordat academicianului prof. univ. dr. Irinel Popescu, Președintele Academiei...

Picioarele umflate – trei leacuri naturiste din bătrâni

Picioarele umflate sunt nu doar inestetice, ci și dureroase. Membrele inferioare sunt predispuse la umflături şi inflamaţii, deoarece sunt organele care trebuie să suporte...

Febra albă la copii – când apare și ce poți face ca să scapi de ea

Ai auzit vorbindu-se despre febra albă sau febra roșie? Vine sezonul rece, iar odată cu acesta se întețesc cazurile de viroze și răceli în...

LIPSA DE FIER ÎN ORGANISM – ce boli provoacă și ce alimente o combat

Lipsa de fier în organism (sau carența de fier) poate genera boli grave cum ar fi anemia feripiva. Când nivelul fierului din organism scade...

Indicaţiile şi contraindicaţiile apelor termale în tratamentele balneare

Indicaţiile şi contraindicaţiile apelor termale în tratamentele balneare Pentru că beneficiile apelor termale sunt în mare cunoscute, am încercat cu ajutorul doamnei dr. Maria Nădejde,...