INFARCTUL MIOCARDIC – Cum recunoaştem un atac de cord?

Una dintre cele mai frecvente, dar și necruțătoare afecțiuni cardiace este infarctul miocardic cunoscut și ca atac de cord. Mulți dintre noi am auzit în repetate rânduri acești termeni, dar știm oare ce înseamnă și cum putem să ne dăm seama că cineva se confruntă cu așa ceva?

Ținând seama că anual 20% din totalul deceselor în Europa sunt cauzate de această boală, recunoașterea semnelor care ar putea indica un infarct poate face diferența dintre viață și moarte când vine vorba de persoanele dragi nouă și nu numai.

Articol recomandat: Prof. dr. Nicolae Hâncu: Alimentația nesănătoasă, cel mai mare ucigaș al omului mileniului III

Cum apare infarctul miocardic?

Infarctul miocardic apare în momentul în care sângele nu mai reușește să perfuzeze mușchiul cardiac, deprivându-l de oxigen și substanțe nutritive, fenomen cunoscut sub numele de ischemie.

- Articolul continua mai jos-

Ca orice alte celule din organism, celulele musculare cardiace, atunci când nutriția le este afectată, încep să moară producând necroza mușchiului cardiac. Sângele este adus la inimă de către arterele coronare dreaptă și stângă, fiecare dintre ele irigând un anumit segment al acesteia.

În momentul în care ele se îngustează datorită unor depuneri de plăci de colesterol (ateroame) pe interiorul lor și un cheag de sânge ajunge în zona îngustată, pasajul sângelui este îngreunat sau chiar oprit, iar manifestările acestei condiții devin vizibile.

Pe lângă perfuzarea insuficientă cauzată de ateroame, infarctul miocardic mai poate fi determinat de un spasm sever la nivelul arterelor coronare, urmat de îngustarea vasului, dar și de disecția coronariană spontană ce presupune clivarea straturilor peretelui arterelor coronare, nefiind cauzată de traumatism.

Articol recomandat: Cura de căpşuni şi beneficiile ei

Care sunt cauzele infarctului?

Chiar dacă există variate cauze pentru declanșarea unui infarct miocardic, de cele mai multe ori, acesta este rezultatul aterosclerozei. Astfel, cele două afecțiuni sunt interconectate, iar factorii de risc ai aterosclerozei pot să fie cei determinanți ai infarctului.

Printre aceștia se numară: hipercolesterolemia, caracterizată de un nivel exagerat al colesterolului în sânge, un nivel scăzut al HDL-colesterolului (cunoscut și sub denumirea de “colesterol bun” ce previne, în mod normal, depunerea colesterolului pe pereții vasculari), hipertensiunea arterială, diabetul, un istoric familial ce sugerează o predispoziție spre boli coronariene, fumatul, obezitatea, dar și lipsa de exerciții fizice.

- Articolul continua mai jos-

Rarele cazuri în care infarctul miocardic (atac de cord) nu este legat de ateroscleroză este rezultatul unor anomalii congenitale ale arterelor coronare, dereglări ale coagulabilității cu formare de cheaguri și boli în care există deficit de colagen la nivelul vaselor de sânge (lupus eritematos sistemic sau artrită reumatoidă). Nu trebuie uitat că hormonii sexuali joacă un rol important când vine vorba de declanșarea infarctului.

Chiar dacă se pare că în prima parte a vieții adulte bărbații sunt mai predispuși la această afecțiune, odată cu instalarea menopauzei, riscul ca femeile să dezvolte infarct (atac de cord) cresc considerabil.

Acest lucru se datorează estrogenului (hormon sexual feminin), a cărui concentrație scade la menopauză și care, fiziologic, oferă un anumit grad de protecție împotriva formării ateroamelor.

Articol recomandat: Consumul a jumătate din cantitatea de sare recomandată de medici poate creşte riscul pentru atac de cord

Care sunt simptomele infarctului?

simptome atac de cord

Atunci când vine vorba de simptome ele sunt relativ ușor de recunoscut infarctul miocardic. De cele mai multe ori, debutul simptomelor este gradual, arareori fiind brusc. Durerea localizată la nivelul toracelui este cea mai comună.

-Articolul continua mai jos-

Ea este descrisă ca o strângere în piept, ca o greutate care te apasă pe acea zonă și uneori ca niște înțepături sau ca o senzație de arsură. Durerea poate persista câteva minute sau poate fi tranzitorie, de obicei fiind localizată în centrul pieptului sau sub cutia toracică.

De asemenea, poate iradia spre brațul stâng, dar se poate resimți și în ambele brațe sau în alte zone precum gâtul, spatele sau mandibula. Există și alte simptome printre care se numără respirațiile greoaie, transpirațiile reci, oboseala, starea de greață și vărsături sau amețeala.

Acestea pot varia ca număr de la persoană la persoană, femeile având frecvent mai puține simptome decât bărbații. Atunci când se asociază durerea resimțită ca o arsură cu alte simptome precum greața și vărsăturile, problemele cardiace pot fi confundate cu probleme digestive.

Semnul lui Levine este uneori prezent, pacientul ducându-și mâna spre zona în care are loc durerea, dar s-a constatat, după investigații clinice, că nu este un semn definitoriu al infarctului.

Cum diagnosticăm infarctul miocardic?

Pasul următor după identificarea simptomelor ar fi apelarea serviciilor de urgență și consultul ulterior. Medicul va decide diagnosticul bazându-se pe simptomele descrise, dar și în urma unor investigații. Acesta se va putea folosi de analize de sânge deoarece în timpul unui atac de cord (infarctul miocardic), celulele musculare cardiace sunt distruse și eliberează anumite proteine ce vor ajunge în circulație.

Cel mai frecvent sunt analizate nivelele de troponină, creatinkinază sau mioglobina, a căror concentrație este crescută în această patologie. Electocardiograma sau EKG-ul este o metodă simplă și eficientă de depistare, aceasta înregistrând activitatea electrică a inimii, monitorizând forța de contracție și ritmul cardiac.

În urma acestui test, se pot observa infarcturi miocardice cu sau fără modificări la nivelul undei ST, ce indică, în mod normal, intervalul dintre depolarizarea și repolarizarea celulelor. Acestea sunt cunoscute ca STEMI (cu modificări) si NSTEMI (fără modificări).

Altă metodă este angiografia coronariană care presupune folosirea unei substanțe de contrast si a razelor X pentru a vedea interiorul arterelor coronare și eventualele modificări patologice.

Cum se tratează infarctul?

Timpul scurs de la debutul infarctului până la administrarea tratamentului este de o importanță vitală pentru a asigura o rată de supraviețuire ridicată și o vindecare optimă a țesutului cardiac. Acesta trebuie să fie cât mai scurt posibil, iar procesul de diagnosticare și tratament poate începe încă de când echipajul medical a ajuns.

Tratamentul inițial constă în administrarea de Aspirină, Nitroglicerină, antialgice și terapie cu oxigen. Acestea sunt administrate pentru a stopa formarea de noi cheaguri, pentru îmbunătățirea circulației, dar și pentru a ameliora durerea.

Când diagnosticul de atac de cord este confirmat, începe administrarea de medicamente trombolitice, cu scopul de a înlătura trombii deja formați sau se poate sugera o intervenție chirurgicală minim invazivă, cunoscută drept angioplastie coronariană și care presupune introducerea unui tub flexibil prevăzut cu un balon in artera femurală, cel mai adesea, sau în artera radială.

Procedura are scopul de îndepărta coagulul și pentru a restabili circulația. Pentru a preveni o altă îngustare a vasului, pe parcursul aceleiași manopere, se poate introduce un stent (tub de metal sau plastic). De asemenea, tratamentul post atac de cord prescris de medici este deosebit de important și trebuie respectat cu strictețe.

De obicei, sunt recomandate medicamente care să combată formarea de cheaguri noi (anticoagulante), medicamentele beta blocante care să împiedice suprasolicitarea inimii și aritmiile (bătăi neregulate ale inimii), statine ce ajută la menținerea în limite normale a colesterolului și nu în ultimul rând medicamente ce au ca rezultat scăderea presiunii arteriale.

Se recomandă și o schimbare a stilului de viață, atât pentru cei care au suferit un atac de cord, dar și pentru cei predispuși sau pentru cei care vor să minimizeze apariția unuia.

Mâncatul sănătos cu evitarea cărnii roșii, alimentelor procesate și a sării, consumul de fructe și legume, a cărnii slabe, dar și a alimentelor cu un conținut crescut de uleiuri Omega-3 și Omega-6, precum nucile, avocado și peștele sunt de preferat pentru noua dietă pentru a preveni un atac de cord.

Articol recomandat: Dieta centenarilor din Hunza. Cum să trăiești 160 de ani

Infarctul miocardic – Concluzie

În concluzie, infarctul miocardic (atac de cord) este o afecțiune care de-a lungul timpului a răpit viața multor persoane, dar care prin metode de prevenție, recunoașterea la timp și administrarea unui tratament adecvat poate face ca acesta să nu-și lase amprente permanente asupra oamenilor, ei reușind să ducă un trai normal.

Autor: Blogoș Carla Claudia

Anul II, Medicină, Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca

Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖

Articole recomandate

Recomandari