Fibroamele uterine sunt creșteri necanceroase ale uterului care apar adesea în perioada fertilă. De asemenea, numiți leiomiomi sau miomi, fibroamele uterine nu sunt asociate cu un risc crescut de cancer uterin și nu se transformă, aproape niciodată, în cancer.
Dimensiunile fribomului uterin pot varia de la mărimea unei semințe (fiind astfel nedetectabilă ochiului uman) până la o masă voluminoasă ce poate conduce la mărirea și deformarea uterului. Femeile pot prezenta unul sau mai multe fibroame uterine pe tot perimetrul uterului. În cazuri extreme, fibroamele uterine pot ajunge să crească atât de mult încât măresc uterul și îl deplasează în cutia toracică.
Multe femei pot prezenta, fară să știe, fibroame uterine de-a lungul vieții, deoarece acestea nu prezintă simptome. De multe ori, medicul poate descoperi aceste fibroame accidental, în timpul unui examen pelvin sau în timpul unei ecografii prenatale.
Care sunt simptomele asociate fibroamelor uterine?
Deși majoritatea femeilor care suferă de fibroame uterine nu prezintă simptome, depinzând de localizarea, mărimea și numărul fibroamelor, simptomele pot fi:
- Sângerări menstruale abundente
- Perioade menstruale care durează mai mult de o săptămână
- Presiune pelvină sau durere
- Urinare frecventă
- Dificultăți în golirea vezicii urinare
- Constipație
- Dureri de spate și dureri de picioare
Cum se clasifică fibroamele uterine?
Fibroamele sunt în general clasificate după locația lor:
- Fibroamele intramurale cresc în peretele uterin muscular.
- Fibroamele submucoase se dezvoltă în stratul muscular de sub mucoasa interioară a uterului, crescând mai apoi în cavitatea uterului.
- Fibroamele subseroase apar în stratul muscular de sub mucoasa interioară a uterului și cresc în cavitatea uterului.
- Fibroamele pediculate apar atunci când fibroamele subseroase sau submucoase devin atașate de uter print-o tulpină îngustă de țesut.
Când devine urgentă prezentarea la medic?
Consultați-vă medicul dacă aveți:
- Durere pelvină care nu dispare
- Perioade menstruale prea grele, prelungite sau dureroase
- Sângerări sau scurgeri între menstruații
- Dificultăți în golirea vezicii urinare
- Număr scăzut inexplicabil de globule roșii (anemie)
Căutați asistență medicală promptă dacă aveți sângerări vaginale severe sau dureri pelvine ascuțite și bruște.
Care sunt cauzele apariției fibroamelor uterine?
Nu se știe încă, cu exactitate, ce provoacă apariția de fibroame uterine, însă există câțiva factori care pot provoca apariția acestora, printre care și:
Modificări genetice: Multe fibroame conțin modificări genetice care diferă de cele din celulele musculare uterine normale.
Hormoni: Estrogenul și progesteronul, doi hormoni care stimulează dezvoltarea mucoasei uterine în timpul fiecărui ciclu menstrual, par să influențeze apariția unui fibrom uterin. Fibroamele conțin mai mulți receptori de estrogen și progesteron decât celulele musculare uterine normale. Astfel, fibroamele tind să se micșoreze după menopauză datorită scăderii producției de hormoni.
Alți factori de creștere: Substanțele care ajută organismul să mențînă țesuturile, cum ar fi factorul de creștere asemănător insulinei, pot afecta creșterea fibromului.
Matricea extracelulară (ECM). ECM este materialul care face ca celulele să se lipească între ele, că un mortar între cărămizi. ECM se află în cantități mai mari în fibroame facandu-le să aibă un aspect fibros. Matricea extracelulară stochează, de asemenea, factorii de creștere și provoacă modificări biologice în celule.
Medicii cred că fibromul uterin se dezvoltă dintr-o celulă stem în țesutul muscular neted al uterului (miometrul). O singură celulă se împarte în mod repetat, creând în cele din urmă o masă fermă, cauciucată, distinctă de țesutul din apropiere.
Modelele de creștere ale fibromului uterin variază – pot crește lent sau rapid sau pot rămâne de aceeași dimensiune. Unele fibroame trec prin puseuri de creștere, iar unele se pot micșora singure.
Multe fibroame care au fost prezente în timpul sarcinii se micșorează sau dispar după sarcină, deoarece uterul revine la o dimensiune normală.
Care sunt complicațiile date de fibroamele uterine?
Deși fibroamele uterine nu sunt de obicei periculoase, ele pot provoca disconfort și pot duce la complicații, cum ar fi o scădere a globulelor roșii din sânge (anemie).
Cum afectează fibromul uterin sarcina?
Fibromul nu interferează de obicei cu încercarea de a rămâne gravidă. Cu toate acestea, este posibil că fibromele – în special fibromele submucoase – să poată provoca infertilitate sau pierderea sarcinii.
De asemenea, acesta poate crește riscul apariției anumitor complicații ale sarcinii, cum ar fi: abruptia placentară, restricția de creștere intrauterină și nașterea prematură.
Cum putem preveni apariția fibroamelor uterine?
Prevenirea fibromului uterin nu este întotdeauna posibilă deoarece cercetătorii nu au reușit să indentifice o cauza exactă pentru apariția acestuia. Dar, luând decizii de viață sănătoase, cum ar fi menținerea unei greutăți normale și consumarea de fructe și legume, este posibil să vă puteți reduce riscul de fibrom.
De asemenea, unele cercetări sugerează că utilizarea contraceptivelor hormonale poate fi asociată cu un risc mai mic de fibroame.
Cum se diagnostichează un fibrom uterin?
În general, fibroamele uterine se depistează întâmplător în timpul controalelor de rutină. Astfel, dacă medicul dumneavoastră simte nereguli în forma uterului, poate sugera prezența unui fibrom. Dacă aveți simptome de fibroame uterine, medicul dumneavoastră vă poate recomanda următoarele teste:
Ecografie: În timpul unei ecografii, medicul folosește unde sonore pentru a obține o imagine a uterului pacientei pentru a confirma diagnosticul și pentru a localiza și măsura fibromele.
Teste de laborator: Dacă aveți sângerări menstruale anormale, medicul dumneavoastră vă poate solicita alte teste pentru a investiga potențialele cauze. Acestea ar putea include o hemoleucogramă completă pentru a determina dacă aveți anemie din cauza pierderii cronice de sânge și alte teste de sânge pentru a exclude tulburările de sângerare sau problemele tiroidiene.
RMN: Acest test imagistic poate arăta mai detaliat dimensiunea și localizarea fibroamelor, poate identifica diferite tipuri de tumori și poate ajuta la determinarea opțiunilor de tratament adecvate. RMN-ul este folosit, în general, la femeile cu uter mai mare sau la femeile care se apropie de menopauză (perimenopauză).
Histerosonografia: este numită și sonogramă de infuzie salină. Astfel, în timpul acestei proceduri, doctorul folosește soluție salină sterilă pentru a extinde cavitatea uterină, facilitând obținerea de imagini cu fibroame submucoase, dar și o mai bună imagistică a căptușealii uterului.
Histerosalpingografia: se folosește un colorant pentru a evidenția cavitatea uterină și trompele uterine pe imaginile cu raze X. Medicul dumneavoastră vă poate recomanda acest procedeu dacă prezentați probleme de infertilitate. Acest test poate ajuta medicul să stabilească dacă trompele uterine sunt deschise sau sunt blocate și poate detecta prezenta unor fibroame submucoase.
Histeroscopia: constă în introducerea unui mic telescop luminat numit histeroscop prin colul uterin în uter. Apoi, medicul dumneavoastră vă injectează soluție salină în uter, extinzând astfel cavitatea uterină și permițându-i acestuia să vă examineze pereții uterului și deschiderile trompelor uterine.
Cum se tratează fibromul uterin?
Nu există o abordare unică pentru tratamentul fibromului uterin, deci, dacă aveți simptome, discutați cu medicul dumneavoastră despre opțiunile cele mai eficiente pentru ameliorarea acestora.
Așteptarea și monitorizarea fibroamelor uterine
Fibroamele nu sunt canceroase și rareori interferează cu sarcina. De obicei cresc lent sau deloc și tind să se micșoreze după menopauză. Totuși, multe femei cu fibroame uterine nu prezintă semne și simptome sau prezintă doar semne și simptome ușoare, cu care pot trăi. Dacă acesta este și cazul
dumneavoastră , așteptarea atentă și monitorizarea acestora ar putea fi cea mai bună opțiune.
Medicamente pentru tratarea fibroamelor uterine
Medicamentația utilizată în tratarea fibromului uterin vizează în general hormonii care reglează ciclul menstrual, tratând simptome precum sângerările menstruale abundente și presiunea pelviană. Totuși, aceste medicamente nu elimină fibroamele, dar le pot micșora. Acestea pot fi:
Analogii de gonadotropin releasing hormone (GnRH)-acestea tratează fibroamele prin blocarea producției de estrogen și progesteron, punându-vă într-o stare temporară asemănătoare menopauzei. Că urmare, menstruația se oprește, fibromul se micșorează și anemia se ameliorează adesea.
Desi eficient, acest tratament produce și efecte adverse multe femei având bufeuri semnificative în timpul utilizării acestui tratament. Analogii GnRH sunt de obicei utilizați timp de cel mult trei până la șase luni, deoarece simptomele revin atunci când medicamentul este oprit și utilizarea pe termen lung poate provoca pierdere osoasă.
Medicul dumneavoastră vă poate prescrie un analogii GnRH pentru a micșora dimensiunea fibromului înainte de o intervenție chirurgicală planificată sau pentru a vă ajuta să intrați la menopauză.
Sterilet (DIU): Steriletul poate ameliora sângerările puternice cauzate de fibroame. Un DIU care eliberează progestin oferă doar ameliorarea simptomelor, nu
Acid tranexamic: Acest medicament nonhormonal este luat pentru a ușura perioadele menstruale grele. Se ia numai în zilele de sângerare abundente.
Alte medicamente: Medicul dumneavoastră vă poate recomanda și alte medicamente. De exemplu, contraceptivele orale pot ajuta la controlul sângerărilor menstruale, dar nu reduc dimensiunea fibromului.
Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), pot fi eficiente în ameliorarea durerii legate de fibroame, dar nu reduc sângerările cauzate de acestea. Medicul dumneavoastră vă poate sugera, de asemenea, să luați vitamine și fier dacă aveți sângerări menstruale abundente sau anemie.
Proceduri minim invazive pentru tratarea fibromului uterin
Anumite proceduri pot distruge fibromul uterin fără a fi necesară intervenția chirurgicală. Acestea pot fi:
Embolizarea arterei uterine: Particule mici (agenți embolici) sunt injectate în arterele care alimentează uterul, întrerupând fluxul sanguin către fibroame, determinându-le astfel să se micșoreze și să moară. Această tehnică poate fi eficientă în micșorarea fibroamelor și ameliorarea simptomelor pe care le cauzează.
Ablația prin radiofrecvență: În această procedură, energia prin radiofrecvență distruge fibromul uterin și micșorează vasele de sânge care le alimentează. Acest lucru se poate face în timpul unei proceduri laparoscopice sau transcervicale. O procedură similară numită criomioliză îngheță fibroamele.
Cu ablația laparoscopică prin radiofrecvență, numită și Lap-RFA, medicul dumneavoastră face două mici incizii în abdomen pentru a introduce un instrument de vizualizare subțire (laparoscop) cu o cameră la vârf. Folosind camera laparoscopică și un instrument de ultrasunete laparoscopic, medicul localizează fibroamele care trebuie tratate.
După localizarea unui fibrom, medicul folosește un dispozitiv specializat pentru a implementa mai multe ace mici în fibrom. Acele încălzesc țesutul fibromatic, distrugându-l. Fibromul distrus schimbă imediat consistența de la a fi dur că o minge de golf la a fi moale.
Deoarece nu există tăiere a țesutului uterin, medicii consideră Lap-RFA o alternativă mai puțîn invazivă decât histerectomia și miomectomia. Majoritatea femeilor care au această procedură revin la activități regulate după 5 până la 7 zile de recuperare.
Miomectomie laparoscopică sau robotică. Într-o miomectomie, chirurgul dumneavoastră îndepărtează fibromele, lăsând uterul la locul său.
Dacă fibromele sunt puține la număr, puteți opta pentru o procedură laparoscopică sau robotică, care utilizează instrumente subțiri inserate prin mici incizii în abdomen pentru a elimina fibromele din uter.
Fibroamele mai mari pot fi îndepărtate prin incizii mai mici, rupându-le în bucăți (morcelare). Miomectomia robotică oferă chirurgului o vedere 3D mărită a uterului, oferind mai multă precizie, flexibilitate și dexteritate decât este posibil folosind alte tehnici.
Miomectomie histeroscopică: Această procedură poate fi o opțiune în cazul fibromelor submucoase. Chirurgul accesează și îndepărtează fibroamele folosind instrumente introduse prin vagin și colul uterin.
Ablația endometrială: Acest tratament se efectuează folosind un instrument special introdus în uter, care poate folosi căldură, apă fierbinte sau curent electric pentru a distruge mucoasa uterului.
De obicei, ablația endometrială este eficientă în oprirea sângerărilor anormale. Fibroamele submucoase pot fi îndepărtate în momentul histeroscopiei pentru ablația endometrială.
Este posibil ca femeile să nu rămână însărcinate după ablația endometrială, dar este necesară administrarea de contraceptive pentru a preveni dezvoltarea unei sarcini în trompa uterină (sarcină ectopică).
Tratament firbom uterin Cluj
Echipa de la Clinica VenArt este formată din chirurgi renumiți la nivel național și internațional, care asigură pacienților servicii medicale de cea mai bună calitate datorită nivelului ridicat de competență și a dotărilor și aparaturilor performante ale clinicii.
Din anul 2013 până în prezent la Clinica VenArt au fost tratați cu succes peste 12.000 de pacienți. Aflați mai multe informații despre: proctologie, orl cluj, ginecologie cluj.