fbpx
Acasă Info Pacient Anevrismul aortic - Tipuri, cauze, complicatii, tratament

Anevrismul aortic – Tipuri, cauze, complicatii, tratament

Artera aortă este un vas de sânge cu un rol deosebit de important în organism, având rolul de a transporta sângele oxigenat de la nivelul inimii în întreg organismul. Aorta este cel mai mare vas de sânge din organism, astfel încât un anevrism aortic rupt poate provoca sângerare care poate pune viața în pericol.

Cu toate că aorta prezintă un perete dur, uneori pereții săi pot slăbi și se poate instala ceea ce se numește anevrism aortic. Anevrismul reprezintă o dilatare anormală a peretelui unui vas de sânge, care se poate rupe și poate să ducă la apariția unei hemoragii interne și în cele din urmă la decesul pacientului. De cele mai multe ori anevrismele nu produc simptome, astfel încât pacientul nu este conștient de faptul că prezintă un anevrism.

Totuși, pe măsură ce dilatarea devine mai importantă, poate să apară durere la nivelul abdominal sau toracic, în funcție de localizarea acestuia. Astfel, anevrismul aortic reprezintă o dilatare anormală a peretelui aortei ce poate să apară în orice zonă pe traseul arterei.

Articolul continua mai jos

În funcție de localizare, anevrismul poate fi:

  • Anevrism aortic toracic – atunci când dilatarea apare pe traseul arterei aortice din cavitatea toracică
  • Anevrism aortic abdominal – apare pe traseul aortic ce trece prin cavitatea abdominală
  • Anevrism cerebral – la nivelul arterelor ce asigură suportul nutritiv la nivelul creierului
  • Artere periferice – apare la nivelul vaselor periferice ale corpului

Un anevrism aortic poate apărea ca urmare a unui traumatism, a unei infecții sau, cel mai frecvent, ca urmare a unei anomalii genetice din cadrul unor boli precum Sindrom Marfan, Sindrom Ehlers-Danlos, etc.

Cele mai frecvente forme de anevrism apar la nivelul aortei toracice și abdominale.

Anevrismele aortice toracice adesea se dezvoltă lent și de obicei fără simptome, ceea ce le face dificil de detectat. Totuși, pe măsură ce un anevrism aortic toracic crește, unele persoane pot observa: durere în piept, dureri de spate, răgușeală, tuse, respirație dificilă.

Anevrismele aortice abdominale cresc adesea lent, ceea ce le face dificil de detectat. Anevrismul aortic abdominal de obicei, nu provoacă simptome, cu excepția momentului în care peretele aortic se rupe. Ruptura poate duce la durere în abdomen sau în spate, tensiune arterială scăzută sau pierderea cunoștinței și, de multe ori, duce la moarte dacă nu se intervine prompt. De asemenea, anevrismele mari pot fi resimțite uneori prin palpare la nivelul abdomenului.

O serie de factori pot juca un rol important în dezvoltarea unui anevrism aortic:

Ateroscleroza apare atunci când grăsimea și alte substanțe se acumulează pe mucoasa unui vas de sânge și determină îngreunarea progresivă a circulației. Majoritatea anevrismelor apar la pacienții cu ateroscleroză avansată. Procesul aterosclerotic determină slăbirea mecanică a peretelui aortic cu pierderea elasticității acesteia, însoțită de modificări ischemice degenerative ce apar prin obstrucția vaselor.

Hipertensiunea arterială reprezintă o tensiune arterială crescută, putând deteriora și slăbi pereții aortei.

Boli ale vaselor de sânge. Este vorba despre boli care determină inflamarea vaselor de sânge. În cazuri rare, anevrismul aortic poate fi cauzat de o infecție sau inflamație care slăbește o secțiune a peretelui aortic.

Trauma. De exemplu, un anevrism aortic abdominal sau toracic poate să apară în cadrul unui accident rutier, accidente de muncă, etc.

Consumul de tutun. Fumatul este cel mai puternic factor de risc. Substanțele toxice acționează asupra pereților arteriali, crescând riscul nu numai de a dezvolta un anevrism aortic, ci și de rupere a acestuia în cazul în care acesta este constituit. Astfel, cu cât consumul de tutun este mai crescut, cu atât șansele de a dezvolta un anevrism aortic sunt mai mari.

Vârstă. Anevrismele apar cel mai des la persoanele cu vârsta peste 65 de ani.

Bărbații dezvoltă anevrisme aortice abdominale mult mai des decât femeile.

Istoricul familial. Antecedentele familiale de anevrisme aortice pot crește riscul de apariție a acestuia.

Semnele și simptomele care apar în cadrul anevrismul aortic rupt pot include:

  • Dureri abdominale/toracice sau de spate subite, intense și persistente
  • Tensiunea arterială scăzută
  • Puls rapid

Disecția aortică (separarea straturilor aortei) și anevrismul rupt reprezintă principalele complicații. O ruptură anevrismală poate provoca sângerare internă care poate pune viața în pericol. În general, cu cât anevrismul este mai mare și cu atât crește mai repede, cu atât este mai mare riscul de ruptură.

În prevenția apariției unui anevrism aortic este important să se țină cont de anumite aspecte, dintre care amintim: renunțarea la fumat , o dietă sănătoasă cu consumul unor alimente cu conținut scăzut de grăsimi, menținerea unor valori normale ale tensiunii arteriale și ale valorii colesterolului, exerciții fizice regulate.

Anevrismele aortice sunt adesea descoperite pe parcursul unei examinări de rutină. Acesta poate fi confirmat printr-o examinare ecografică – ce utilizează ultrasunete pentru a forma imagini ale diferitelor structuri din organism ce vor fi proiectate pe un ecran, examinare CT- poate detecta dimensiunea și forma anevrismului.

În cazul dilatării minore a aortei pacientul trebuie urmărit prin ecografie abdominala, CT sau RMN. În această etapă, menţinerea tensiunii arteriale la nivelul valorilor normale și administrarea de statine, sunt principalele modalităţi de tratare a anevrismului de aortă.

Dacă însă rata de creștere a diametrului anevrismului este mare, atunci principalul tratament este cel intervenţional: tratamentul endovascular și chirurgical.

Tratamentul endovascular care constă în introducerea unui tub de material sintetic cu un diametru egal cu cel al unei aorte normale, printr-o puncţie la nivelul arterei femurale. Acest tub este fixat deasupra și dedesubtul anevrismului de artera sănătoasă. În acest fel, sângele arterial va circula printr-un arbore arterial cu un diametru constant, anevrismul fiind exclus din circulaţie. Uneori acest tip de tratament nu se poate realiza din cauza situaţiei anatomice particulare a pacientului sau a costurilor crescute.

Tratamentul chirurgical care constă în excizia segmentului de arteră aortă balonizat și înlocuirea acestuia cu un tub de material sintetic.

Ruperea anevrismului impune interventie chirurgicala imediată. În absența tratamentului, mortalitatea fiind foarte ridicată. Cu tratament, scade la aproximativ 50%.

David Claudia, Medici Pentru Tine

“Medici Pentru Tine” este un proiect dedicat comunității, un proiect în cadrul căruia studenți și cadre medicale lucrează împreună pentru a oferi publicului larg informații medicale corecte și complete.

Citeste si

Urmăreşte ultimele ştiri medicale pe Youtube şi Facebook

15,920FaniÎmi place
1,180AbonațiAbonați-vă

SFATUL MEDICULUI Infecția cu virus hepatitic. Riscuri, prevenție, diagnosticare și tratament

Cele mai citite

ULTIMELE ARTICOLE

Recomandări ZM

Un cancer tipic masculin: cancerul de prostată – simptome, diagnostic, tratament

Diagnosticul de cancer îți schimbă iremediabil perspectiva asupra vieții. Dintr-o dată, lucrurile care ieri...

Anevrismul aortic – Tipuri, cauze, complicatii, tratament

Artera aortă este un vas de sânge cu un rol deosebit de important în...

Atacul de panică – simptome, diagnostic și tratament

Atacul de panică şi tulburarea de panică fac parte din grupul tulburărilor anxioase. Atacul...

Ce este schizofrenia? Cauzele și factorii de risc ai schizofreniei

Ce este schizofrenia? Schizofrenia este o afecțiune mentală serioasă și cronică care afectează modul...

Hemodializa şi fistula arteriovenoasă

Insuficienţa renală cronică presupune schimbări majore în viaţa pacienţilor şi întreaga lor existenţă se...

Pneumotoraxul – simptomatologie

Pneumotoraxul spontan primitiv se referă la colapsul unuia sau ambilor plămâni, provocat de pătrunderea...