Boala Addison – Cauze, simptome, tratament

Ce este boala Addison? Boala (lui) Addison, cunoscută și sub denumirea de insuficiență suprarenală lentă este o tulburare care apare când glandele suprarenale (situate deasupra rinichilor și care fac parte din sistemul endocrin) produc cantități insuficiente de hormoni, cum ar fi cortizolul și aldosteronul, aceștia fiind hormoni importanți pentru fiecare organ din organism.

Glandele suprarenale sunt separate în două secțiuni: interiorul (medulla) produce hormoni asemănători cu adrenalina, în timp ce stratul exterior (cortexul) produce hormoni corticosteroizi incluzând glucocorticoizi, mineralocorticoizi și androgeni (hormoni sexuali masculini).

Glucocorticoizii: hormonii care conțin cortizol ajută sistemul imunitar să răspundă la inflamații și ajută organismul să răspundă la stres

Mineralocorticoizii: acești hormoni conțin aldosteron și mențin cantitățile de sodiu și potasiu din organism pentru a controla tensiunea arterială.

- Articolul continua mai jos-

Androgenii: hormoni sexuali masculini produși în cantități mici de către glandele suprarenale. Ei determină dezvoltarea sexuală la bărbați și afectează masa musculară și libidoul la ambele sexe.

În plus, funcțiile cortizolului sunt vitale pentru sănătatea organismului și ajută la reglarea tensiunii arteriale, a nivelului de zahăr din sânge, a sistemului imunitar și a răspunsului organismului la stres. Pe de altă parte, aldosteronul este un hormon care reglează sărurile din sânge și, de asemenea, ajută la controlul tensiunii arteriale.

Epidemiologie

În SUA, aproximativ 70% dintre cazuri sunt urmarea atrofiei idiopatice a cortexului adrenalian, cea mai posibilă cauză fiind procesele autoimune. Prevalența bolii este de 40-60 cazuri la 1 milion în populația generală. Prevalența în țări precum Marea Britanie și Danemarca este de 39 de cazuri, respectiv 60 de cazuri la 1 milion în populația generală.

Din punct de vedere al mortalității și morbidității asociate cu boala Addison, s-a constatat că acestea apar în principal din cauza unui diagnostic întârziat sau chiar subdiagnosticării, respectiv inițierii tardive sau deloc cu hormoni de substituție. Dacă tratamentul de substituție nu este prompt inițiat se va ajunge la criza adrenaliană, care va evolua spre exitus.

Chiar și după un diagnostic corect și rapid inițiat, riscul de deces este mult mai crescut la această categorie, din cauza riscului de a dezvolta boli cardiovasculare și boli de natură infecțioasă.

Un studiu realizat de către White și Arlt a urmărit prevalența și respectiv factorii de risc ai crizei adrenaliene la pacienții suferinzi de boală Addison, din țări precum USA, Canada, Noua Zeelandă și Australia.

- Articolul continua mai jos-

Studiul a demonstrat că aproximativ 8% dintre pacienții diagnosticați cu boala Addison necesită anual spitalizare pentru tratamentul crizei adrenaliene. De asemenea s-a constatat că afecțiunile, în special din sfera gastrică, reprezintă cel mai important factor de risc în apariția crizei adrenaliene la pacientul care suferă de boala Addison.

Coexistența diabetului și/sau a astmului la pacientul cu boala Addison reprezintă de asemenea un factor crescut de risc. Boala Addison poate coexista cu diabetul zaharat sau cu hipotiroidismul în sindromul poliglandular.

Un alt studiu realizat de către Chantzichristos și colaboratorii indică faptul că la pacienții care suferă de diabet zaharat tip 1 și diabet zaharat tip 2, dar și de boala Addison, rata mortalității este mult mai crescută decât față de cei care suferă doar de diabet.

Pe o perioadă de 5-9 ani, s-a constatat că acești pacienți au o rată a mortalității de 28% față de 10%, cât au pacienții care suferă doar de diabet. S-a constatat o predilecție a bolii mai crescută la femei și copii în special, neexistând o predispoziție față de o anumită rasă.

Boala poate să apară în special între 30 și 50 de ani, dar poate surveni și la vârste mai tinere, mai ales dacă există sindromul autoimun poliglandular.

Care sunt cauzele bolii Addison?

Așa cum am spus mai devreme, boala Addison apare atunci când glandele suprarenale sunt afectate și produc cantități insuficiente de cortizol și aldosteron.

-Articolul continua mai jos-

De regulă, boala Addison apare din cauza unei probleme la nivelul sistemului imunitar, care începe să atace stratul exterior al glandelor suprarenale, adică cortexul suprarenal, afectând producția de hormoni, sistemul imunitar fiind vinovat pentru 70-90% din cazurile diagnosticate cu boala Addison. Alte cauze care declanșează această afecțiune sunt:

  • Tuberculoza
  • Infecții ale glandelor suprarenale
  • Cancerul care s-a răspândit la glandele suprarenale
  • Sângerarea glandei suprarenale
  • Insuficiență adrenală secundară
  • Tratament de lungă durată cu cortizon

Netratată, Boala Addison poate duce la o criză addisoniană care poate fi declanșată de stresul fizic, infecție sau boală.

Care sunt simptomele bolii Addison?

Simptomele bolii Addison se manifesta treptat, de-a lungul mai multor luni, nefiind observate din prima. Iaă care sunt cele mai comune simptome ale bolii Addison:

  • Oboseală execesivă
  • Slăbiciune musculară
  • Scăderea apetitului sau pierderea în greutate inexplicabilă
  • Scăderea zahărului din sânge (hipoglicemie)
  • Dureri musculare sau articulare
  • Scăderea tensiunii arteriale
  • Colorația închisă a pielii (hiperpigmentare)
  • Greață, diaree sau vărsături
  • Deshidratare
  • Poftă de alimente sărate
  • Sete crescută
  • Iritabilitate
  • Depresie
  • Anemie
  • Disfuncție sexuală și menstruații neregulate la femei
  • Căderi ale părului de corp

Atunci când se petrece o criză addisoniană, adică o insuficiență corticosuprarenală acută, simptomele cauzate de această boală apar brusc:

  • Scăderea tensiunii arteriale (hipotensiune)
  • Greață și pierderea cunoștinței
  • Dureri abdominale, articulare și de spate
  • Vărsături severe și diaree, care duc la deshidratare
  • Potasiu ridicat (hiperkaliemie)
  • Epuizare cronică

Simptome foarte rare ale bolii Addison includ transpirația și psihoza.

Cum se pune diagnosticul bolii Addison?

În boala Addison, analizele de sânge indică următoarele: hiponatremie (concentrație mică de natriu în sânge), hiperkaliemie (concentrație mare de potasiu în sânge), acidoză metabolică, hipoglicemie, hematocrit crescut, creșterea ureei în sânge, nivelul ACTH-ului ridicat, creșterea numărului anumitor tipuri de leucocite, dar și scăderea cantității de cortizol din sânge. Cu toate acestea, nivelul sangvin al cortizolului nu este factorul decisiv pentru diagnosticarea acestei boli, întrucât un nivel normal nu exclude prezența bolii.

Diagnosticul este cel mai des confirmat pe baza unui test de stimulare cu ACTH, ce presupune injectarea intravenoasă a unui compus de ACTH, ce va stimula secreția cortizolului. Acest test măsoară răspunsul glandei suprarenale la compusul sintetic. Dacă în urma injectării ACTH rezultă un nivel scăzut de cortizol, atunci boala Addison este confirmată. De asemenea, pentru depistarea bolii se folosește și imagistica medicală care include tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică nucleară (RMN), care detectează prezența eventualelor anormalități ale glandelor suprarenale.

Dacă diagnosticul este confirmat, sunt investigate și funcțiile glandei tiroide și a paratiroidelor.

Cum se tratează această afecțiune?

Tratamentul în cazul acestei boli durează toată viața și se realizează prin administrarea de hormoni pe care suprarenalele nu îi produc deloc sau îi produc în cantități insuficiente. De asemenea, regimul alimentar este deosebit de important, alimentele trebuie să conțină o cantitate de sare normală sau chiar puțin mai multă decât în mod normal, mai ales în timpul practicării exercițiilor fizice, atunci când este foarte cald afară ori în caz de diaree. (3-4 g/zi). Boala Addison determină hiposecreția de aldosteron, astfel pierzându-se o cantitate mare de sodiu prin urină, rezultând o deshidratare cronică.

Cortizolul și aldosteronul sunt înlocuiți cu hidrocortizon, deoarece această medicație poate înlocui ambii hormoni. Dacă se utilizează în loc de hidrocortizon altă medicație, cum ar fi prednisolon, metilprednisolon sau dexametazonă se va utiliza un compus și pentru substituirea aldosteronului, cum ar fi fludrocortizonul. Hormonii sunt administrați pe cale orală în doze care vor corespunde cantității normale secretate de glandele suprarenale zilnic.

Pacienţii sunt sfătuiţi să ia medicaţia glucocorticoidă în timpul mesei, iar dacă nu este posibil, cu lapte sau un antiacid, deoarece aceste medicamente pot creşte aciditatea gastrică şi pot exercita efecte toxice directe asupra mucoasei gastrice. Pentru a stimula ritmul diurn normal al suprarenalei două treimi din doză va fi administrată dimineaţa, iar restul de o treime va fi administrată după-amiaza, târziu. La unii pacienţi apare insomnie, iritabilitate şi excitaţie psihică după iniţierea tratamentului; la aceştia doza trebuie redusă.

În cazul unei infecții, procedeu chirurgical, stres emoțional puternic sau a unei alte afecțiuni, doza va fi mărită temporar. Se vor evita substituenții de sare ce conțin săruri de clorură de potasiu, deoarece în această boală apare hiperkaliemia (concentrație mare de potasiu in urina). Odată început tratamentul cu hormoni, pacienții ce suferă de boala Addison vor duce o viață normală. Pacienții sunt sfătuiți să se prezinte la controale periodice pentru monitorizarea presiunii arteriale și a simptomelor și să-și efectueze analize periodice pentru ținerea sub control a nivelelor sangvine de sodiu, potasiu și cortizol.

În caz de varsaturi severe, medicul poate recomanda corticosteroizii sub forma injectabilă.

Care este tratamentul pentru criza addisoniană?

În caz de criză, este absolut necesară îngrijirea medicală de urgență întrucât nivelul scăzut al zahărului și sodiului din sânge, precum și tensiunea scăzută pot pune viața pacientului în pericol. Tratamentul în caz de criză addisoniană este bazat pe hidrocortizon, pe soluție salină și pe zahăr, toate sub formă injectabilă.

Recomandări de tratament ambulatoriu

De asemenea, este indicat ca bolnavii să aibă la îndemână o injecție cu dexametazonă, acasă sau la serviciu. Este util ca bolnavii cu Addison să poarte o insignă pentru ca personalul medical să poată interveni de urgență în cazul în care bolnavul ar fi inconștient sau ar suferi leziuni severe.

La pacienții cu această boală este necesară monitorizarea greutății și a tensiunii arteriale periodic. Dacă apar edeme și tensiunea arterială crește, dozele de medicamente trebuie reduse. În schimb, dacă apar amețeli când bolnavul se ridică din pat, rezultat al hipotensiunii arteriale, medicația trebuie mărită.

Teodora Feldara, Medici Pentru Tine.

“Medici Pentru Tine” este un proiect dedicat comunității, un proiect în cadrul căruia studenți și cadre medicale lucrează împreună pentru a oferi publicului larg informații medicale corecte și complete.

Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖

Articole recomandate

Recomandari