Municipiul Turda are în implementare, începând cu data de 24.04.2018 proiectul
„Reabilitare și modernizare infrastructură rutieră și utilități din corpul drumului în Băile Turda”, proiect finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 7 – ”Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului”, Prioritatea de investiții 7.1 – ”Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice”, având o valoare totală de de 22.550.603,74 lei.
Obiectivul general al proiectului constă în creșterea economică a stațiunii turistice balneoclimatice Băile Turda, zonă cu un potențial turistic valoros, în vederea creșterii atractivității zonei turistice, a numărului de turiști interesați atât de turismul de sănătate cât și de cel de recreere.
Băile Turda a dobândit statutul de stațiune balneoclimatică în baza Hotărârii Guvernului nr. 926 din 8 decembrie 2016 pentru completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1016/2011 privind acordarea statutului de stațiune balneară și balneoclimatică pentru unele localități și areale care dispun de factori naturali de cură.
Exploatarea potențialului balnear al Turzii a început încă din secolul al XIX-lea când, la inițiativa şi stăruința doctorului Iosif Hanko, a fost înființată stațiunea balnearăde la Turda, astăzi Băile Turda.
În perioada în care s-a pus problema înființării stațiunii balneare lacurile sărate din zona Durgău – Valea Sărată existau, dar pe versantul nord-vestic al văii funcționa încă exploatarea de sare. De aceea, atenția dr. I. Hanko s-a îndreptat spre cealaltă zonă cu sărături situată la aproximativ 1,5 km est față de zona Durgău.
În jurul anului 1840, doctorul Iosif Hanko, înțelegând rolul terapeutic al băilor sărate şi posibilitățile de utilizare în acest scop al lacurilor, a încercat să pună la dispoziția populației localnice, bogatele resurse naturale terapeutice ale zonei.
În cadrul stațiunii Băile Turda resursele minerale terapeutice sunt concentrate îndouă zone distincte, asociate teritorial cu perimetrele în care sunt cantonate zăcămintele de sare. Cele două areale sunt cunoscute sub toponimele Băile Sărate, respectiv Durgău – Valea Sărată.
Între cele două areale și la sud de acestea se dezvoltă zona rezidențială a stațiunii.
Făcând referire la potențialul balnear al stațiunii, specialişti din cadrul Institutului Național de Medicină Fizică, Balneologie şi Recuperare Medicală – Bucureşti au făcut următoarea afirmație: “… municipiul Turda dispune de cel mai complex potențial balnear din Europa, reunit pe un areal restrâns situat în imediata vecinătate a perimetrului construit al oraşului, format din lacurile cu apă clorosodică, nămolurile sapropelice cu caracter terapeutic, argilele sărate şi cea mai bine conservată mină veche de sare de pe continentul european…” (dr. Gh. Simionca).
În anul 1946, I. Todor inventariază în zona Băilor Sărate 85 de lacuri însă multe dintre ele au dispărut ca urmare a colmatării naturale sau a rambleierii cu material terigen a cuvetelor lacustre.
Comisia de Îndrumare şi Control Medico-Balnear a Institutului Național de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie consideră că apa mineralizată cu caracter clorosodic a acestor lacuri prezintă interes terapeutic în următoarele afecțiuni:
– reumatismale cronice degenerative (artroze ale coloanei vertebrale, șold, genunchi, picior);
– reumatismale inflamatorii cronice stabilizate biologic (poliartrita reumatoidă, spondilita anchilozantă, artrita psoriazică);
– afecțiuni reumatismale abarticulare (tendinite, tenosinovite, bursite);
– afecțiuni posttraumatice ale aparatului locomotor;
– afecțiuni neurologice cronice periferice (leziuni de nervi periferici).
Cu privire la nămolurile sapropelice indicațiile terapeutice, încura externă, sunt următoarele:
- stări preartrozice (tratament profilactic) în profesiuni cu riscartrozic;
- reumatism degenerativ;
- stări alergice după reumatism articular activ sau infecțios de focar;
- reumatism abarticular;
- afecțiuni ale sistemului nervos periferic;
- sechele musculo-articulare după traumatisme;
- afecțiuni ginecologice.
Modul de aplicare recomandat este prin oncțiuni și împachetări calde.
Curele balneare terapeutice și de recuperare medicală privesc bolnavii cu suferințe prezente, care au nevoie de un tratament complex, urmat după un program strict individualizat, stabilit și controlat de medicul de specialitate, având la bază un diagnostic complet al bolii, stadiului și fazei ei de evoluție.
Salina Turda se găsește în zona Durgău-Valea Sărată având un microclimat şi factori sanogeni care oferă condiţii optime de aplicare in terapiile recuperatorii ale diferitelor afecţiuni interne cât şi in profilaxie şi sanogeneză.
Condiţiile specifice benefice sunt urmatoarele:
- temperatura constantă a aerului, relativ scazută oscilând intre 11-12 grade Celsius în toate punctele și etapele de determinare, permite procesul de adaptare şi aclimatizare a organismului;
- umiditatea relativă, cu variaţii minime, cu valori cuprinse intre 78-82% la intrarea în salină şi valori medii intre 73-80% in diferite săli (sala Rudolf, sala Ghizela etc.) cu efecte benefice asupra căilor respiratorii permiţând aparatului mucociliar să lucreze optim în atmosferă saturată şi la temperatura corpului;
- mişcarea aerului este practic neglijabilă, la intrarea în salină 0.64-0.70 m/sec, în sala Rudolf 0.02 m/sec;
- prezenţa aerosolilor de sare sub formă de particule solide;
- aeroionizarea cu ioni mici în cantităţi variabile cu predominanţa ionilor pozitivi în sala Rudolf (n+=438, n-=307); aeroionizarea din interiorul salinei este la nivelul aerului exterior oferind efecte curative;
- concentraţia alergenilor este practic zero, la care se adaugă lipsa aeropoluanţilor şi germenilor patogeni; determinările microbiologice nu au evidenţiat prezenţa de germeni patogenici a levurilor şi a fungilor respectându-se astfel condiţia de aer curat (numărul total de germeni dintr-un metru cub fiind sub 2000 în toate determinările efectuate);
- radioactivitatea minimă, rezultatele determinărilor fiind sub activitatea minimă detectabilă de 0.1 pCOl aer a radonului 222.
Indicaţii terapeutice ale curei de speleoterapie:
- rinita alergică, rinosinuzita cronică;
- hipertrofie amigdaliană, vegetaţii adenoide (polipi);
- infectii respiratorii repetate (angine, faringite, traheo-bronsite, pneumonii, rinoadenoidite repetate în antecedente);
- astm bronşic nonalergic/ intrinsec/ nonatopic şi astm bronşic alergic/extrinsec/atopic, forme asimptomatice sau simptomatice uşoare şi moderate;
- bronşita cronică alergică, bronşita cronică obstructivă;
- bronhopneumopatie cronică obstructivă.
- afecţiuni cutanate: eczemă, dermatite atopice.
Perioada de implementare a proiectului este cuprinsă între 24.04.2018 și 23.04.2021.
