fbpx
Acasă Info Pacient Ce este dependența de analgezice?

Ce este dependența de analgezice?

Ce sunt medicamentele analgezice? Analgezicele sunt medicamente care, prin diferite mecanisme, au rolul de a ameliora durerea. Durerea poate fi definită ca o senzație complexă și subiectivă, având caracteristici numeroase care diferă de la persoană la persoană. Combaterea senzației dureroase este realizată printr-o serie de mecanisme, care presupun reducerea capacității senzoriale nervoase (la nivel central sau periferic).

Durerea este una dintre cele mai frecvente cauze pentru care oamenii ajung să apeleze la servicii medicale. Pentru durerile de intensitate mică și medie, există medicamente analgezice care se eliberează fără prescripție medicală și nu expun pacientul riscului de dependență, chiar dacă consumul acestora pe o perioadă lungă de timp poate duce la apariția efectelor adverse, mai mult sau mai puțin severe.

Analgezicele foarte puternice, necesare în cazul unor dureri de mare intensitate, precum medicamentele opioide, prezintă un risc înalt de instalare a dependenței și se administrează doar la recomandarea medicului, respectând cu strictețe dozele stabilite de acesta. Analgezicele se utilizează atât în tratarea durerilor acute (instalate brusc), cât și pentru tratarea durerilor cronice (cu durata mai mare de 6 luni, asociată de obicei cu un anumit tip de rănire sau de boală).

Clasificarea analgezicelor:

Articolul continua mai jos

Există mai multe criterii prin intermediul cărora se poate realiza clasificarea acestor medicamente, însă cea mai frecvent întâlnită clasificare este bazată pe mecanismul de acțiune.
Prin urmare, putem împărți analgezicele în următoarele clase:

Paracetamolul (sau paraacetilaminofenol/ acetaminofen) – este adesea prescris pentru ameliorarea durerilor ușoare sau moderate, având și acțiune antipiretică (care reduce febra). În combinație cu medicația opioidă, poate fi utilizat și în combaterea durerilor severe, precum durerea din cancer sau postchirurgicală. Nu provoacă dependență, însă utilizat în doze mari (doza maximă recomandată pe zi este de 4 grame) poate duce la apariția reacțiilor adverse, cea mai importantă fiind hepatotoxicitatea.

Antiinflamatoarele nesteroidiene – folosite pentru a ameliora durerile blânde și moderate, au și efect antipiretic și antiinflamator. De obicei sunt folosite pentru tratarea durerilor de cap, durerilor osoase și dentare, celor provocate de menstruație, de artrită sau de traume ușoare. Utilizarea lor pe termen lung poate duce la tulburări gastro-intestinale sau cardiovasculare.

Analgezicele opioide – se administrează doar cu prescripție medicală pentru ameliorarea durerilor severe, precum cele din cancer sau postoperator. Acestea produc analgezie și efectele caracteristice prin legarea de niște receptori specifici, localizați în creier și în măduva spinării, receptori implicați în modularea și transmiterea senzației dureroase. Codeina, morfina și tramadolul sunt cele mai utilizate opioide, acestea având efecte puternice, însă pot duce la instalarea toleranței și la apariția dependenței, administrarea lor necesitând o urmărire atentă.

Ce este dependența de analgezice?

Adicția apare după utilizarea continuă a unor medicamente și substanțe chimice. Fenomenul de adicție implică definirea unor termeni specifici: toleranță, dependență fizică, dependență psihică și psihotoxicitate. Întrucât medicamentele opioide sunt cele care pot duce la o dependență severă, vom vorbi în continuare în mod particular despre această clasă.

Toleranța și dependența la folosirea repetată a opioidelor sunt trăsături caracteristice ale acestei clase terapeutice.
Toleranța constă în necesitatea creșterii dozelor pentru a obține același efect. Interesează efectele: analgezic, euforizant, sedativ, deprimarea respirației, vomitiv, însă nu apare pentru efectele constipant și miotic (micșorarea pupilei). Fenomenul este inițiat încă de la prima doză, iar sensibilitatea obișnuită revine după o pauză de câteva zile.

Dacă tratamentul se începe cu doze mari, administrate la intervale scurte de timp, toleranța față de morfină apare mai repede și este mai semnificativă. De asemenea, fenomenul de toleranță prezintă un caracter ”încrucișat”: pacienții care sunt toleranți la un opioid oarecare, prezintă de regulă toleranță și la altele.

Dependența fizică duce la instalarea sindromului de abstinență la întreruperea bruscă a administrării și poate fi explicată prin mecanismele contrareglatoare apărute la încetarea tratamentului. Sindromul de abstinență apare la întreruperea bruscă a consumului, dar și la reducerea dozelor, instalându-se rapid, cu simptome severe (transpirații abundente, iritabilitate, dureri abdominale, greață, vărsături, scaune frecvente și puls accelerat).

Evoluția sindromului de abstinență poate fi controlată printr-un tratament adecvat, prognosticul fiind favorabil în cazul pacienților fără patologii pulmonare și cardiovasculare grave. Acest sindrom poate de asemenea să apară în cazul nou-născutului din mamă dependentă, imediat după naștere, cu o simptomatologie similară celei de la adult.
Toleranța și dependența fizică apar în toate condițiile în care se administrează în mod cronic medicamente opioide.

Dependența psihică este o problemă majoră și des întâlnită în cazul pacienților care necesită administrarea cronică de medicamente opiacee. Este definită de dorința, impulsul greu de controlat de a utiliza substanța continuu, fără beneficii în sfera medicală, subiectul fiind adesea conștient de acest lucru.

Apariția dependenței psihice se datorează efectelor psihofarmacologice ale acestor medicamente, precum starea de euforie, creșterea capacității imaginative și îndepărtarea stărilor anxioase. Transferul într-o sferă existențială ireală, cu perceperea exagerată a stimulilor pozitivi afectivi, contribuie alături de factorii sociali și de mediu, la instalarea psihodependenței, fiind principala cauză a reluării consumului de substanță.
Psihotoxicitatea constă în apariția unor tulburări comportamentale, manifestate printr-o preocupare obsesivă (craving) față de medicament.

Analgezicele și consumul de alcool

Combinația dintre medicamentele analgezice și consumul de băuturi alcoolice poate avea consecințe periculoase asupra organismului. Atât analgezicele, cât și alcoolul au proprietăți sedative, ceea ce poate duce la apariția unor complicații, cea mai comună fiind insuficiența respiratorie, care poate fi fatală. Există și alte simptome care apar în urma acestei asocieri, precum:

  • Hipotensiune arterială
  • Deshidratare severă
  • Puls scăzut
  • Vărsături
  • Confuzie și probleme de concentrare
  • Amețeli, stare de leșin sau chiar comă
  • Deoarece analgezicele și alcoolul își potențează reciproc efectele, există un risc mărit de supradozare, care poate duce la apariția daunelor cerebrale sau chiar la deces.

Cum tratăm dependența de analgezice?

Dependența de medicamentele analgezice poate avea consecințe grave atât asupra sănătății fizice cât și asupra sănătății psihice, favorizând instalarea unor patologii precum depresia și anxietatea. Prin urmare, este foarte important ca pacientul sau apropiații săi să constate și să accepte această problemă atunci când este cazul, apelând la ajutor calificat.

Tratamentul sindromului de abstinență la opioide se realizează prin înlocuirea morfinei sau altor opiacee puternice cu metadonă, care produce un sindrom de abstinență mult mai blând, urmată de reducerea treptată a dozelor de metadonă. De asemenea, tratamentul are în vedere și corectarea tulburărilor neurologice, metabolice, cardiovasculare, respiratorii și hidroelectrolitice, aceste măsuri fiind de obicei suficiente.

De asemenea, se recomandă consilierea terapeutică, prin terapia cognitiv-comportamentală, care are ca scop modificarea comportamentului și a atitudinii pacientului cu privire la dependența sa.

Este necesară o supraveghere pe termen lung, susținerea familiei și a apropiaților persoanei afectate fiind elemente cheie în reabilitarea pacientului.

Mesaje cheie

Durerea este unul dintre principalele simptome pentru care pacienții se prezintă la medic. În funcție de intensitatea ei, aceasta poate fi tratată utilizând paracetamol, antiinflamatoare nesteroidiene (precum ibuprofenul și diclofenacul) sau medicamente opioide (mai frecvent: morfină, tramadol, codeină).

Paracetamolul și antiinflamatoarele nesteroidiene se eliberează fără prescripție medicală, însă opioidele și utilizarea îndelungată a acestora prezintă un risc mare de dependență, fiind eliberate doar la indicația medicului. Este esențial ca pacientul să respecte cu strictețe modul de administrare și dozele recomandate, pentru a evita apariția adicției.

Autor: Martha Milici, Doctori Pentru Tine

“Medici Pentru Tine” este un proiect dedicat comunității, un proiect în cadrul căruia studenți și cadre medicale lucrează împreună pentru a oferi publicului larg informații medicale corecte și complete.

Citeste si

Urmăreşte ultimele ştiri medicale pe Youtube şi Facebook

15,917FaniÎmi place
1,220AbonațiAbonați-vă

SFATUL MEDICULUI Infecția cu virus hepatitic. Riscuri, prevenție, diagnosticare și tratament

Cele mai citite

ULTIMELE ARTICOLE

Recomandări ZM

Boala Alzheimer – cauze, manifestări, factori de risc

Ce este Boala Alzheimer? Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă în cadrul căreia moartea...

Limfomul Hodgkin – Cauze, simptome, tratament

Limfomul Hodgkin este un tip de cancer al sistemului limfatic, parte a sistemului imun...

Cancerul peritoneal: simptome și speranța de viață

Cancerul peritoneal - ce trebuie să știm despre el? Peritoneul este membrana seroasă care...

Ce este  hepatita? Ce înseamnă viral?

Hepatita reprezintă inflamația ficatului. Inflamația are loc în urma distrugerii celulelor (hepatocite). Termenul viral...

Boala de reflux gastroesofagian, ce este și cum se tratează

Boala de reflux gastroesofagian este, fără îndoială, cea mai frecventă boală întâlnită de gastroenterolog....

Coxartroza – simptome, cauze, tratament chirurgical

Artroza articulației coxo-femurale (coxartroza) reprezintă localizarea leziunilor cronice degenerative la nivelul articulației șoldului. Este...