Infecția cu virus hepatitic. Riscuri, prevenție, diagnosticare și tratament VIDEO

Diagnosticul rapid și, în consecință instituirea unui tratament eficient rapid, poate preveni progresia bolii. De asemenea, dacă boala este depistată în stadii mai avansate poate preveni apariția complicațiilor legate de boala hepatică și, uneori, chiar regresia fibrozei. La întrebarea „De ce este importantă depistarea timpurie a virusurilor hepatice B și C?” primim astăzi răspunsuri de la medicii Horia Ștefănescu și Bogdan Procopeț de la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie „Prof. dr. Octavian Fodor” Cluj-Napoca.

Ce trebuie știut despre diagnostic

„Hepatitele virale B,C și D sunt hepatite care se transmit prin produse contaminate cu sânge infectat”, ne atrage atenția dr. Bogdan Procopeț. „Diagnosticul hepatitelor cu virusul B și C presupune evidențierea în serul subiecților care sunt testați a elementelor care sugerează acest lucru, respectiv prezența infecțiilor. Este vorba, de obicei, de anticorpii pe care organismul îi produce pentru a se apăra de agresiunea externă”, spune și dr. Horia Ștefănescu.

„Astfel, în cazul infecției cu virusul hepatitic B, testul de diagnostic este prezența antigenului HBs; acesta este un fragment din virusul hepatitic B de la suprafața virusului hepatitic B care poate fi depistat prin teste imunologice în sânge. În cazul infecției cu virus hepatitic C, ceea ce depistăm sunt anticorpii pe care noi îi producem secundar infecției virale; astfel, testul de diagnostic sunt anticorpii antivirus hepatitic C”.

Care sunt grupurile de risc

Dar cât de mare este riscul de a fi infectat cu virusul hepatitei B sau cel al hepatitei C, în România? Statisticile arată un procent îngrijorător: 5 %. „Desigur, acest risc este crescut în anumite categorii populaționale: de exemplu, personalul medical care intră mai des în contact cu produse potențial infectate, respectiv sângele pacienților”, precizează dr. Horia Ștefănescu.

- Articolul continua mai jos-

În grupe de risc sunt și cei care apelează la servicii de tatuaj, piercing și chiar stomatologic, dacă echipamentul este neconcord sau nesterilizat corect. O grijă deosebită trebuie să aibă „persoanele cu imunitate scăzută, cu boli cronice cum ar fi pacienții dializați, diabetici”, care au un risc mai mare de a avea aceste infecții virale, dar și persoanele aflate în detenție, homosexualii și utilizatorii de droguri intravenos, „riscul acestora de a fi infectați fiind de peste 30 %”, mai spune dr. Ștefănescu.

Prevenție și reguli de igienă

Medicul Bogdan Procopeț adaugă o notă mai optimistă: „În ce privește virusul hepatitei B pentru care există vaccin, există un program de vaccinare pentru toți nou născuții din România, astfel încât ne așteptăm ca prevalența infecției să scadă peste câțiva ani desigur, în condițiile în care se aderă la Programul de vacccinare existent”. Și, completează dr. Horia Ștefănescu, „există la îndemână un tratament antiviral eficient pentru infecția cu virus hepatitic C”. Ce trebuie reținut, spune medicul, este că „regulile elementare de igienă personală garantează o protecție importată față de virusurile hepetitc B sau C; important ca fiecare dintre noi să aibă propria periuță de dinți, propria lamă de ras, propriile ustensile pentru igiena unghiilor, să nu le împărțim sau folosi la comun, în cadrul familiei, în felul acesta riscul transmiterii directe fiind diminuat”. Statisticile arată că 99 la sută dintre pacienții infectați cu virusul hepatitic C, în urma unui tratament antiviralic direct scapă de infecția virală.

Steatoza sau ficatul gras – factor de risc

„Controlul infecțiilor virale B și C este garantat într-o proporție foarte mare, dar cu toate acestea, bolile hepatice continuă să pună probleme, să ducă oamenii la medic și acest lucru se întâmplă din cauza steatoziei adică a ficatului gras”, afirmă dr. Horia Ștefăbescu. Ficatul gras „este o consecință a stilului de viață pe care îl are societatea modernă, cu creșterea sedentarismului, alimentația bazată pe carbohidrați. Consumul de alcool, chiar în cantități reduse, asociat cu sedentarismul și dieta deficitară poate să ducă la steatoza hepatică. De fapt, steatoza hepatică este manifestarea la nivelul ficatuui a sindromului metabolic, această entitate care cuprinde obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterială – maladii ale omului modern.”

„Steatoza și ficatul gras non alcoolic sunt apanajul unui sindrom metabolic”, completează dr. Bogdan Procopeț. Cum ajungem la diagnostic? „Cele două scenarii clasice sunt: fie analizele de laborator sunt alterate, de obicei transaminazele, și atunci pacienții sunt trimiși pentru mai multe examinări de specialitate, care urmează să excludă infecțiie virale cu hepatită B sau C. Fie ecografia abdominală este făcută pentru varii motive, dar se decelează un ficat gras și apoi sunt declanșate o serie întreagă de analize pentru a confirma și stadializa boala hepatică.”

Din interviul publicat pe canalul de youtube ZiarMedical.ro află mai multe detalii despre:

– legătura dintre virusurile hepative și steatoza hepatică;
– riscul de a dezvolta ciroză hepatică;
– fibroza hepatică avansată;
– cancerul hepatic;
– tratamentul paleativ sau curativ în hepatocarcinom;
– rezecțiile tumorale;
– transplantul hepatic.

Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖

Articole recomandate

Recomandari