fbpx
Acasă Sănătate pentru toţi Angină pectorală sau Infarct miocardic? Ce trebuie să știi

Angină pectorală sau Infarct miocardic? Ce trebuie să știi

Inima este o pompă musculară aflată în torace, care lucrează permanent, pompând sângele în tot corpul, zi și noapte, de la naștere pâna la moarte. Ea se contractă și se relaxează de aproximativ 100.000 de ori pe zi, astfel încât propriile sale nevoi de sânge trebuie să fie asigurate în mod corespunzător prin arterele coronare.

Boala cardiacă ischemică este un termen medical care include afecțiuni cardiace cauzate de îngustarea arterelor coronare, principala cauză fiind procesul aterosclerotic. Din această categorie  fac parte angina pectorală și infarctul miocardic. Deși toate persoanele cu boală coronară suferă în principal din aceeași cauză – afectarea arterelor coronare – nu toate persoanele prezintă aceeași simptomatologie. Unii indivizi suferă de angină, în timp ce alții pot dezvolta infarct miocardic.

În boala coronariană ischemică, arterele coronare își micșorează diametrul iar mușchiul inimii nu mai este irigat  în mod corespunzător. Această îngustare poate să apară fie din cauza unei plăci aterosclerotice,  fie printr-un spasm al vasului sau embolie. În repaus, aportul insuficient de sânge s-ar putea să conteze mai puțin, dar în timpul unui efort fizic rezervele insuficente determină apariția unei dureri la nivelul pieptului.

Angina pectorală, termenul care  descrie durerea precordială,  apare  atunci când aportul de oxigen la nivelul miocardului( mușchiul cardiac) este diminuat . Durerea apare , de obicei, ca urmare a unui efort  fizic și dispare în repaus, având  o durată de aproximativ 5-10 minute. Disconfortul poate apărea și  la nivelul umerilor, brațelor, gâtului, maxilarului sau spatelui. Angina este adesea descrisă ca o gheară în piept, cu  senzație de sufocare și anxietate. Alte simptome includ greață, oboseală, transpirație, amețeală și dificultăți de respirație.

Angina pectorală poate fi de 2 tipuri:

1)   Angina stabilă este în majoritatea cazurilor declanșată de efortul fizic. În timpul unui efort suplimentar, inima are nevoie de o cantitate mai mare de sânge, respectiv de oxigen, care este deficitar în cazul în care arterele sunt stenozate. Pe lângă activitatea fizică, alți factori precum stresul emoțional, temperaturile reci și fumatul pot să precipite angina. De obicei,  aceasta este predictibilă și dispare sub tratament.

2)   Angina instabilă – este o formă agravată a anginei de efort, în care durerea apare brusc, chiar și în repaus.De obicei este de intensitate mai crescută și durează mai mult decât angina stabilă-mai mult de 20 de minute . Cea mai frecventă cauză este instabilitatea unei plăci aterosclerotice. Aceste plăci aterosclerotice se pot rupe, provocând leziuni ale peretelui vascular, cu apariția consecutivă a unui  unui cheag de sânge (tromb) care blochează complet sau parțial fluxul sanguin către mușchiul cardiac. Dacă fluxul de sânge nu se îmbunătățește , mușchiul cardiac suferă un process de necroză (moarte) celulară, fapt ce semnifică infarctul miocardic.

Spre deosebire de angină, infarctul miocardic are loc atunci atunci când una din arterele coronare este obstruată complet printr-un tromb. Astfel, mușchiul inimii care este irigat de artera respectivă moare într-un interval de 5 până la 10 minute.

Amploarea distrucției mușchiului cardiac depinde de mai mulți factori. Primul este reprezentat de dimensiunea arterei –cu cât artera afectată este mai mare , cu atât este mai întinsă aria de infarct. Un alt factor implică dezvoltarea circulației colaterale, care poate prelua o parte din vascularizația teritoriului muscular afectat. Exercițiile fizice regulate constituie un stimul eficient în formarea de vase colaterale, și astfel se explică de ce efortul fizic reprezintă o parte importantă în procesul de recuperare. Efectul imediat al afectării miocardului este scăderea capacității de contracție a inimii, acesta nereușind să pompeze sângele cu aceeași forță ca înainte. Altă problemă majoră constă în apariția tulburărilor de ritm cardiac (aritmii) ce pot precede un stop cardiac.Imediat după un infarct, organismul începe refacerea leziunilor. Celulele îndepărtează regiunea musculară necrozată și încep formarea țesutului cicatriceal. Cicatricea formată este alcătuită din țesut fibros care nu poate îndeplini funcția mușchiului și astfel scăderea forței musculare a inimii este inevitabilă în cazul în care tratamentul nu se aplică precoce (în primele 12 ore).

Factori de risc:

Fumatul – deterioreză peretele intern al arterelor, favorizând depozitarea de colesterol și blocarea ulterioară a vaselor de sânge.

Diabetul zaharat – crește riscul de boli coronariene, prin accelerarea aterosclerozei și creșterea nivelului de colesterol.

Hipertensiune arterială – presiunea crescută în vas determină lezarea arterelor.

Vârsta – riscul crește pentru bărbați după vârsta de 45 de ani și pentru femei după 55 de ani.

Obezitatea – crește riscul de boli cardiace, deoarece este asociată cu niveluri ridicate de colesterol, tensiune arterială ridicată și diabet.

Stresul – determină creșterea tensiunii arteriale. Totodată, hormonii produși în timpul stresului îngustează arterele și agravează angina.

Tratament:

În cazul bolii coronariene ischemice, tratamentul poate fi medicamentos, interventional(angioplastie percutană coronariană) sau prin intervenție chirurgicală.

  • By-pass-ul coronarian este o procedură chirurgicală care constă în implantarea unui vas de sânge în locul segmentului de vas blocat din anumite cauze astfel încât să se restaureze fluxul sangvin în zona respectivă, în consecință se asigură aportul de sânge oxigenat în țesutul miocardic.
  • Angioplastia coronariană este o procedură intervențională care constă în dilatarea unei artere coronare (vas de sânge ce asigura vascularizația inimii) care este blocată sau îngustată. Se efectuează inițial coronarografia, care constă în introducerea unor catetere de la nivel inghinal (artera femurală) până la nivelul inimii, unde este eliberată o substanță de contrast care permite diferențierea arterelor inimii. În locul în care una dintre arterele inimii este îngustată se efectuează dilatarea cu balon, cu sau fără introducerea ulterioară a unui stent, proteză vasculară care dilată artera în zona respectivă și rămâne implantată definitiv.

 

Claudia Estera David

Citeste si

Urmăreşte ultimele ştiri medicale pe Youtube şi Facebook

15,738FaniÎmi place
632AbonațiAbonați-vă

SFATUL MEDICULUI Factori generatori ai cirozei hepatice, Simptome, Tratamente

Primeşte la prima oră a zilei cele mai noi ştiri din domeniul medical direct pe email!

Un serviciu oferit de către Feedburner.
Politica de confidenţialitate - https://policies.google.com/privacy

Cele mai citite

ULTIMELE ARTICOLE

Recomandări ZM

Crampele musculare – 9 metode să le previi

Caracterizate printr-o contracție involuntară și dureroasă a unui mușchi, crampele musculare apar pe neașteptate....

Bolile cardiovasculare – Frigul, factor de risc pentru cardiaci

Odată cu sosirea iernii, temperaturile scăzute pot exacerba disconfortul pacienților afectați de boli cardiovasculare...

Atacul de panică – simptome, diagnostic și tratament

Atacul de panică şi tulburarea de panică fac parte din grupul tulburărilor anxioase. Atacul...

Litiaza renală – definiție, simptomatologie, prevenție

Litiaza renală ( sau pietrele la rinichi ) apare prin precipitarea unor săruri și...

Dosarul diabetului: Diabetul de tip 2 ar trebui tratat precum cancerul

Diabetul de tip 2 ar trebui tratat precum cancerul și ar trebui să se...

Rezecțiile colo-rectale laparoscopice, în cancerul de colon sau rect

Rezecţia colo-rectală reprezintă îndepărtarea unui segment al intestinului gros cu sau fără restabilirea continuităţii digestive. Pot...

URMARITI ZIARMEDICAL.RO PE YOUTUBE

abonare yt