Consumul excesiv de alcool – o situație aparent foarte simplă, dar în realitate mult mai complexă. Care este limita dincolo de care consumul de alcool cauționează apariția sau agravarea diferitelor afecțiuni, care sunt miturile false cu privire la acest subiect – iată câteva teme pe care le-am „disecat” împreună cu medicii Horia Ștefănescu și Bogdan Procopeț de la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie „Prof. dr. Octavian Fodor” Cluj-Napoca.
20 g de alcool pur pe zi – o cantitate „acceptabilă”, dar greu de cuantificat
De unde trebuie, de fapt, să începem discuția despre excesul de consum de alcool? „Trebuie să vorbim despre faptul că, acceptabil, e considerat 20 g de alcool pur pe zi, lucru care e foarte greu de cuantificat”, ne atrage atenția dr. Horia Ștefănescu medic specialist gastro-enterologie și hepatologie, cu competență în ecografie generală). „Vorbim, de fapt, despre unități de alcool echivalente pe fiecare tip de băutură. Aceste 20 g se regăsesc într-o doză de 330 ml de bere cu o concentrație în jur de 5%; aceleași 20 g de alcool se regăsesc într-un shot de whisky și atunci înseamnă că excesul de alcool e mai mult decât 330 ml de bere, mai mult decât un pahar de 150 ml de vin respectiv mai mult decât un shot de tărie pe zi”.
Chiar dacă lucrurile sunt mult mai clarificate în direcția asta, ar însemna un consum constant, regulat, și asta știm că nu se întâmplă tot timpul. „Uneori, consumul de alcool se concentrează în anumite perioade sau zile și de aceea ne place să evaluăm consumul de alcool pe săptămână”, mai spune medicul clujean. „Asta se traduce de fapt, într-o limită, grosso modo de 14 unități pe săptămână. Asta înseamnă două pahare de 150 ml vin pe zi, dacă ar fi să împărțim în mod constant. Desigur, cele 14 unități de alcool, dacă e să le ingerezi în timpul scurt al unei seri de weekend, din nou, asta înseamnă exces de alcool, pentru că, totuși, consumul dăunător de alcool e considerat mai mult de 5 unități pe ocazie și atunci, răspunsul e mult mai complex decât pare la prima vedere”.
Un alt aspect de care trebuie ținut cont este variabilitatea între indivizi. Ceea ce este excesiv pentru unul s-ar putea să fie în limitele sănătății – ca să zicem așa – pentru altcineva. „O diferență care este recunoscută este cea dintre femei și bărbați. Limitele stabilite pentru femei sunt mai mici, astfel încât pe săptămână ele pot consuma până la 8 unități iar pe ocazie, nu mai mult de 4 unități”, afirmă dr. Bogdan Procopeț (medic specialist în medicină internă și gastroenterologie).
România, „campioana” consumului de alcool, în Uniunea Europeană
Din păcate, statisticile scot la iveală prezența României într-un top deloc fericit: țara noastră este campioana consumului de alcool în UE. Asta înseamnă că dinte cele 28 de state ea are cel mai mare consum de alcool. „Desigur, acest consum este comparabil mai mic față de consumul din alte țări din Estul Europei nemembre ale UE – Ucraina, Belarus, Federația Rusă – dar important este că între țările UE avem consumul cel mai mare de alcool”, atrage atenția medicul Horia Ștefănescu. „Acest lucru nu poate să pară atât de important la prima vedere, dar atunci când coroborăm faptul că România are cea mai mare incidență a bolilor hepatice din țările UE și, de asemenea, cea mai mare mortalitate prin boli hepatice în UE, atunci dimensiunea acestei informații este mult mai mare”.
Pe de altă parte, nu ar trebui să uităm și de alcoolul care nu e înregistrat, necomercializat prin lanțurile de magazine, făcut artizanal la domiciliu și greu de cuantificat. „De aceea, chiar dacă cifrele denotă o situație nu tocmai fericită, se prea poate ca fenomenul să aibă o amploare mult mai mare”, subliniază și dr. Bogdan Procopăț. „Urmările consumului excesiv de alcool se pot oberva pe mai multe direcții. Vă asigur, că fiind medici gastro-enterologi, ne lovim de cele mai multe ori de situațiile de boli cauzate de consumul de alcool, cele mai frecvente fiind bolile hepatice și pancreatita cronică. Dar, practic, orice organ poate fi afectat.”
În spectrul bolilor hepatice, sunt cuprinse de la o steatoză simplă, care, spune medicul specialist, într-o oarecare măsură este inofensivă, până la stadii mai avansate, cum ar fi hepatita etanoică severă sau ciroza hepatică, cu toate complicațiile derivate.
Consumul excesiv de alcool – „tratamentul este intuitiv”
Dr. Horia Ștefănescu este de părere că „excesul de alcool duce și la un impact social, la violență în societate și la violență domestică, lucru care e la fel de important”. Tratamentul excesului de alcool e intuitiv, spune medicul: „Trebuie să reducem consumul excesiv de alcool, astfel încât consecințele negative pentru sănătate să se diminueze. Lucrul ăsta se personalizează în cazul fiecărui pacient. Și nu trebuie să uităm faptul că o altă consecință a consumului de alcool excesiv este malnutriția pacienților: ei își satisfac necesarul energetic prin caloriile aduse de alcool și atunci suferă, de fapt, de o malnutriție uneori complexă și echilibrarea balanței calorice și a necesarului de nutrienți este importantă. În funcție de amploarea efectului alcoolului asupra organului afectat, tratamentul este individualizat”.
Pe de altă parte, dr. Bogdan Procopeț spune că ar trebui luat în calcul „tratamentul complicațiilor legate de bolile hepatice avansate, respectiv complicațiile cirozei hepatice, ascita – care înseamnă acumularea de lichid în abdomen – sau hemoragia digestivă superioară, din varice esofagiene. În cazul pancreatitei cronice, principalele complicații sunt malnutriția – întrucât pacientul nu mai produce enzime care să ajute la digestia alimentară și astfel pacientul devine cu timpul malnutrit –, plus tratamentul durerii, care complică frecvent cazul pacienților cu pancreatită cronică”.
Pacientul nu poate singur să depășească cercul vicios în care intră
Probabil că tratamentul cel mai greu de realizat este cel al adicției de alcool (alcoolismul) și asta pentru că de multe ori este minializată problema. „Multă lume consideră că doar un efort de voință ar fi suficient, adicția de alcool nu este văzută ca o problemă medicală, ci doar ca o alegere din partea individului. De aceea, de multe ori, acești pacienți sunt discriminați sau stigmatizați”, spune dr. Bogdan Procopeț. Stigmatizați de societate, de familie, chiar și de corpul medical, de multe ori, subliniază și dr. Horia Ștefănescu. „Sunt lucruri care nu trebuie trecute cu vederea și minimalizate. Adicția este o boală, la fel ca și tensiunea arterială, ca și diabetul, și trebuie tratată ca atare. Pacientul nu poate singur să depășească cercul vicios în care intră, are nevoie de sprijinul familiei, societății și singura soluție eficientă cred că este reprezentată de grupurile de suport de tipul «alcoolicii anonimi»”. Din fericire, în Cluj există și funcționează, dar din păcate nu sunt generalizate la nivelul întregii țări, și din această perspectivă există o disparitate suplimentară.
Vezi și Ciroza hepatică și alte boli avansate ale ficatului – simptome, diagnostic și tratament
Pentru a obține abstinența care, în final, este piatra de temelie a tratamentului bolilor cauzate de consumul excesiv de alcool, trebuie să existe un efort multidisciplinar. Care este sfatul medicului Bogdan Procopeț? „Gastroenterologii se vor ocupa de problema organică a organelor afectate, dar ei trebuie să colaboreze cu medicul psihiatru, cu psihologii, care au în grijă grupurile de suport, și bineînțeles, efortul cel mai mare al pacientului care, de cele mai multe ori, este încununat de succes dacă este un efort și un suport al întregii familii”.