Ciroza hepatică este o definiție histologică, în general, dar este bine cunoscută de toată lumea și denotă, de obicei, o boală hepatică avansată care predispune la anumite complicații. Despre ciroza hepatică, precum și despre alte boli avansate ale ficatului, aflăm detalii de la doi medici din cadrul Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie „Prof. dr. Octavian Fodor” Cluj-Napoca, dr. Bogdan Procopeț și dr. Horia Ștefănescu.
Ciroza hepatică predispune la complicații care pot fi fatale
„De multe ori este asociată, ca să zic așa, în folclor, cu cancer hepatic sau ceva care, oricum, este în stadiu terminal, însă nu este deloc așa. Este o boală severă, o boală hepatică avansată, care predispune la complicații care pot fi fatale, însă, cu tratament corespunzător și un control al factorului etiologic, complicațiile provocate de ciroza hepatică pot fi controlate”, afirmă dr. Bogdan Procopeț (medic specialist în medicină internă și gastroenterologie).
Mai mult decât atât, afirmă și dr. Horia Ștefănescu (medic specialist gastro-enterologie și heăpatologie, cu competență în ecografie generală): „prin faptul că ciroza reprezintă un stadiu histologic terminal al unei boli hepatice, suntem induși în eroare prin aceea că de fapt aceste complicații pot apărea și în stadii ușor mai precoce. Și din aceeastă cauză în ultima perioadă preferăm să grupăm această situație în terminologia de boală hepatică avansatăși să înlocuim termenul oarecum stigmatizant de ciroză și în felul acesta să includem o categorie mai largă de pacienți pe care să-i putem include în programe de supraveghere și de prevenție a complicațiilor care pot apărea”.
Cel mai frecvent, ciroza hepatică este cauzată, cel puțin la noi în țară, „de consumul excesiv de alcool și de infecțiile cu virusul hepatitic B sau C, dar care, în ultima perioadă, având tratamente eficiente, putem să le controlăm relativ bine”, spune Dr. Bogdan Procopeț.
Steatohepatită nonalcoolică, principala indicație de transplant hepatic în ultimii ani
Nu trebuie să uităm însă faptul că trăim în plină epidemie a obezității și a sindromului metabolic și acestea se răsfrâng și asupra ficatului. „Există ceea ce se numește steatohepatită nonalcoolică” – este de părere dr. Horia Ștefănescu – „o boală cronică hepatică, o boală care și ea poate să ducă la complicații, la stadii avansate, la ciroză, și se preconizează că acesta va deveni o cauză foarte importantă în următorii ani. De fapt, în Statele Unite, steatoheepatita nonalcoolică sau boala hepatică avansată secundară a ficatului gras a devenit principala indicație de transplant hepatic în ultimii 2-3 ani”.
În cazul bolilor hepatice avansate, aflate însă într-un stadiu mai incipient, pacientul poate fi complet asimptomatic, este de părere dr. Bogdan Procopeț. „De cele mai multe ori, atunci când reușim să diagnosticăm pacienții în aceste stadii, o facem ca urmare a unor analize de laborator alterate sau a unei ecografii făcută dintr-un alt motiv, care arată modificări structurale ale ficatului și astfel se ajunge la diagnosticul final. Această situație, de altfel, este una de preferat, pentru că reușim astfel să diagnosticăm boala într-un stadiu incipient. La celălalt pol se află pacientul care se prezintă de obicei în urgență, prezentând complicații ale cirozei hepatice, așa cum sunt hemoragia digestivă superioară, ascita sau poate chiar tumori hepatice care duc la complicații”.
România este țara cu cea mai mare incidență a bolilor hepatice
Nu trebuie să uităm faptul că România este țara cu cea mai mare incidență a bolilor hepatice și în același timp țara cu cea mai mare mortalitate prin boli hepatice. Legătura dintre acestea două este de fapt diagnosticul întârziat pe care îl facem bolilor hepatice avansate. „Și, de fapt, în România, ajungem să diagnosticăm tot mai mulți pacienți cu complicații, în detrimentul celor în fază inițală”, spune dr. Horia Ștefănescu. „Așa cum s-a menționat deja, complicațiile cirozei hepatice sunt, în primul rând, hemoragia digestivă superioară – pacientul varsă sânge sau elimină scaun cu sânge –, ascita – pacientul acumulează lichid în cavitatea abdominală și îi crește burta peste noapte; lucru care se asociază de multe ori și cu edemele, cu umflarea picioarelor. De asemenea, pacienții cu ciroză hepatică pot să aibă encefalopatie, niște tulburări cognitive și de comportament secundare insuficienței hepatice. Pot să facă icter, să se îngălbenească și, de asemenea, poate să apară cancerul hepatic, cu o frecvență mult mai mare decât la populația generală”.
Referitor la encefalopatia hepatică, dr. Bogdan Procopeț ne atrage atenția: „De multe ori pacienții – deși sunt asimptomatici –, cu ajutorul unor teste psihometrice pe care le putem efectua sau teste care au o sensibilitate crescută în a observa modificări neurologice la acești pacienți, constatăm că, față de populația generală, populația sănătoasă, ei au modificări neurologice care predispun, de exemplu, la tulburări de atenție, care sunt recunoscute ca o cauză pentru accidente rutiere”.
Tratamentul cirozei hepatice ține cont, în primul rând, de stadiul în care este diagnosticată
„Dacă boala este diagnosticată într-un stadiu incipient, principalul scop este controlul factorului etiologic”, spune medicul clujean Bogdan Procopeț. „Astfel, dacă boala este cauzată de alcool – întreruperea consumului de alcool; dacă boala este cauzată de unul dintre virusurile hepatitice B sau C – tratamentul antiviral, de obicei, reușește să oprească progresia bolii și, de asemenea, tratând etiologic, putem spera că putem opri progresia bolii, respectiv putem preveni apariția complicațiilor. Odată apărute complicațiile, tratamentul este specific fiecăruia dintre acestea; de exemplu: ascita – trebuie tratată în primul rând printr-un regim hiposodat, adică pacientul nu mai trebuie să adauge sare în mâncare, și apoi tratament diuretic, care să ajute la eliminarea excesului de apă. Pentru hemoragia digestivă superioară, tratamentul, desigur, se face în condiții de urgență, într-o unitate spitalicească; pacientul trebuie să beneficieze de endoscopie, pentru oprirea hemoragiei, și, după controlul acesteia, de tratamente care să prevină repetarea acesteia”.
Pacienții cirotici prezintă risc crescut de a dezvolta tumori pe ficat
Ce ar mai fi de menționat este faptul că pacienții cu ciroză hepatică au riscul mult crescut de a dezvolta tumori pe ficatul bolnav și, din acest motiv, este de părere dr. Horia Ștefănescu: „toți pacienții la risc, respectiv toți pacienții cu boala hepatică avansată, trebuie să intre într-un program de supraveghere a apariției acestor tumori hepatice, care înseamnă o ecografie abdominală făcută atent, la ficare 6 luni de zile. Din acest motiv, pacienții cirotici sunt programați de două ori pe an la controale, în centre care să poată efectua o ecografie de bună calitate, asta însemnând oriunde, în cabinetul medicului de familie sau la ambulatorii de specialitate sau chiar în centre terțiare. Oricine este abilitat să efectueze ecografia abdominală poate să facă aceste controale și interesul este ca pacienții să beneficieze în număr cât mai mare de acest program de supraveghere a cancerului hepatic”.
Trasplantul hepatic – soluția perfectă pentru tratamentul bolii hepatice avansate
„Nu trebuie uitat faptul că singurul tratament care rezolvă problema este transplantul hepatic”, subliniază dr. Bogdan Procopeț, deoarece acesta reușește să trateze cel mai eficient boala hepatică. „Sigur, nu întotdeauna poate să controleze factorul de risc – dar acesta, cum spuneam, poate fi controlat prin medicamente antivirale, de exemplu –, dar reușește în mod eficient să trateze boala hepatică și, de asemenea, riscul de a dezvolta tumori hepatice”.
Referitor la acest subiect, dr. Horia Ștefănescu susține că „trasplantul hepatic este soluția perfectă pentru tratamentul bolii hepatice avansate”, exprimându-și dezamăgirea că, din păcate, în România, acest lucru se întâmplă foarte rar. „De exemplu, în anul 2019, în primele nouă luni, s-au efectuat 47 de trasplanturi hepatice, un număr extraordinar de redus, față de nevoia reală pe care o au pacienții cu boală hepatică avansată și cred că programele de promovare a donării de organe și tot ceea ce ține de efortul societății în a promova programele de transplant poate fi îmbunătățit și adus la alt nivel”.