Bolile autoimune – ce sunt și cum ne afectează acestea? De-a lungul întregii sale vieți, organismul uman se confruntă cu o multitudine de factori agresivi (bacterii, virusuri, toxine, și multe altele), față de care el dispune de o capacitate remarcabilă de apărare. Această proprietate foarte importantă a organismului de ”a lupta” împotriva agenților care ”atentează” la integritatea sa, se datorează, în parte, sistemului nostru imunitar.
Ce reprezintă autoimunitatea?
Denumirea pe care medicii o utilizează în mod curent pentru acești ”intruși” cu care sistemul imunitar se luptă este cea de antigeni. Pentru a-i transforma în factori nevătămători, anumite celule ale sistemului imunitar eliberează în sânge proteine numite anticorpi, care se comportă ca o ”capcană” pentru respectivii antigeni. Odată ce antigenul și anticorpul s-au întâlnit, antigenul este pregătit pentru a fi distrus.
Uneori, se întâmplă ca sistemul nostru imunitar să nu funcționeze așa cum a fost conceput să o facă. Nu se cunoaște în mod clar de ce, dar, la unele persoane, sistemul imunitar nu reușește să își ”țintească” în mod corect ”adversarii”, astfel că el începe să lupte împotriva propriului organism.
Acest fenomen prin care organismul se luptă împotriva propriilor sale structuri poartă denumirea de autoimunitate și stă la baza a numeroase boli autoimune.
Practic, orice structură a organismului poate fi ținta autoimunității, dar unele structuri sunt mai frecvent implicate decât altele. Printre acestea, se enumeră: tiroida, articulațiile, pielea, mușchii, ochii, vasele de sânge, ș.a.
În prezent, există mai multe boli cunoscute ca fiind autoimune, iar acestea nu sunt deloc străine publicului larg: lupusul eritematos sistemic, boala Graves, tiroidita Hashimoto, scleroza multiplă, poliartrita reumatoidă, boala celiacă (enteropatia glutenică), diabetul zaharat tip I, etc.
Unele boli autoimune afectează doar un organ (de exemplu, tiroidita Hashimoto), pe când altele afectează întreg organismul (de exemplu, lupusul eritematos sistemic).
Care sunt factorii de risc pentru a dezvolta o patologie autoimună?
Întrucât cauza pentru care aceste boli apar este necunoscută, este destul de dificil să precizăm care ar fi acele condiții necesare și suficiente pentru a dezvolta o patologie autoimună. Totuși, studiile și experiența clinică ne-au adus la câteva concluzii:
1. Bolile autoimune sunt mult mai frecvente la sexul feminin.
2. Patologiile autoimune se pot asocia în cazul aceluiași pacient. Practic, un pacient care dezvoltă o astfel de boală, are o probabilitate mai mare să dezvolte și alte boli autoimune.
3. Unii pacienți cu o patologie autoimună au un istoric de infecție (bacteriană, virală), de exemplu o infecție respiratorie sau o infecție a tractului digestiv.
4. În cadrul anumitor grupuri etnice (afro-americani, hispanici) și a unor familii, bolile autoimune au o incidență mai ridicată.
5. Există o susceptibilitate genetică a pacienților cu patologie autoimună.
Care sunt simptomele frecvent întâlnite în patologia autoimună?
Deși sunt patologii destul de diverse, totuși multe dintre acestea se manifestă, pe alocuri, în mod similar. Unele dintre aceste simptome care ne-ar putea duce cu gândul la o astfel de boală sunt: oboseala accentuată, scăderea în greutate, durerile musculare, subfebrilitățile, căderea părului, erupțiile cutanate, senzația de înțepături sau de amorțeală la nivelul membrelor, etc.
În cazul anumitor boli, aceste simptome pot apărea în mod repetat, alternând cu perioade asimptomatice, pe când alte boli se caracterizează printr-o simptomatologie evolutivă, care nu remite și care se agravează de-a lungul timpului.
Aceste simptome nu trebuie în niciun caz ignorate, ci ele trebuie să constituie un argument pentru prezentarea la medic.
Există vreun test universal prin care bolile autoimune pot fi diagnosticate?
Din păcate, nu există un test sau vreo ”analiză” standard care să ne poată certifica diagnosticul de patologie autoimună. De aceea, este necesar consultul unui medic specialist (imunolog, reumatolog, dermatolog, gastroenterolog, endocrinolog, etc.).
Unul dintre primele teste efectuate atunci când suspectăm o astfel de boală este dozarea anticorpilor antinucleari (ANA, din limba engleză, antinuclear antibodies). De obicei, ANA sunt prezenți în sângele pacienților cu boli autoimune, dar aceasta nu este o regulă generală. Mai mult, acești anticorpi nu ne pot indica cu exactitate patologia autoimună pe care dorim să o diagnosticăm. Pe lângă dozarea ANA, alte teste sunt întotdeauna necesare.
Există un tratament pentru bolile autoimune?
Un tratament curativ pentru astfel de boli nu există momentan, dar ceea ce echipa medicală va încerca să obțină în urma administrării medicației va fi o reducere a statusului inflamator, a răspunsului exagerat din partea sistemului imun, axându-se, de asemenea, și pe ameliorarea celorlalte simptome. În principiu, clasele de medicamente utilizate vor fi imunosupresoarele și antiinflamatoarele nonsteroidiene, dar tratamentul poate varia în funcție de specificul fiecărei afecțiuni.
În concluzie, pentru a beneficia de un tratament optim, prezentarea cât mai devreme la medic este o condiție obligatorie.
Bolile autoimune constituie patologii ale căror simptome pot fi controlate și a căror evoluție poate fi cu mult încetinită, astfel încât acestea să nu afecteze în mod semnificativ calitatea vieții pacienților.
Autor: Cătălin-Vasile Munteanu – voluntar Medici Pentru Tine, Student în anul IV – Medicină Generală, UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca
“Medici Pentru Tine” este un proiect dedicat comunității, un proiect în cadrul căruia studenți și cadre medicale lucrează împreună pentru a oferi publicului larg informații medicale corecte și complete. Deși avem cu toții acces la informație și la surse multiple, de multe ori avem dificultăți atunci când trebuie să o selectăm. Din acest motiv, conferințele gratuite Medici Pentru Tine sunt organizate pentru a răspunde la întrebări și pentru a contribui la alfabetizarea medicala a populației. Numele proiectului a provenit din observația faptului că, din nefericire, în ultimii ani sănătatea nu se mai află pe primul loc în rândul priorităților personale. Astfel, profesioniști din domeniul medical participă voluntar ca speakeri ai acestor conferințe, în cadrul cărora ei sunt acolo pentru fiecare membru al comunității care poate nu își găsește mereu timp pentru a se preocupa de sănătatea sa. De asemenea, departamentul MPT Pedi se ocupă de informarea părinților și a copiilor, pentru o viata familiala sănătoasă iar comunitatea online oferă aceleași beneficii în format electronic. Împreună dorim să construim o comunitate clujeana, și chiar românească, sănătoasă și corect informată.
Vezi și