Scleroza multiplă (SM) afectează nervii din creier şi măduva spinării (cunoscută, de asemenea, ca sistemul nervos central). Aceste fibre nervoase sunt responsabile pentru transmiterea mesajelor în tot corpul. Acestea sunt înconjurate de un strat protector, numit mielină, care ajută mesajele să fie transmise într-un mod uşor.
În SM sistemul imunitar al corpului dvs. începe să atace acest strat de mielină. Când se întâmplă acest lucru, se întrerupe transmiterea mesajelor ce trec prin fibrele nervoase – devin mai încete, distorsionate sau nu sunt transmise deloc.
Cauze
Cauzele pentru scleroza multiplă sunt încă necunoscute. Ceea ce știm sugerează că nu este un singur motiv pentru care suferiţi de SM. În schimb, există, probabil, o serie de motive diferite, sau factori implicați, – atât genetici, cât şi de mediu.
Faţă de alte boli, SM nu este direct moştenită. Nu este provocată de o genă cu probleme.
Fumatul pare să crească şansele cuiva de a dezvolta SM. Nu este clar încă de ce se întâmplă acest lucru, deşi o teorie include faptul că substanțele chimice din fumul de ţigară afectează sistemul imunitar.
Scleroza multiplă – simptome
Pentru că sistemul nervos central leagă toate activitățile corporale, pot apărea multe simptome diferite în scleroza multiplă. Depinde care parte a creierului sau a măduvei spinarii este afectată şi ceea ce face nervul afectat. De exemplu, în cazul în care sunt afectaţi nervii care controlează mişcarea picioarelor, puteți avea probleme de mers.
Simptomele bolii sunt oboseală cronică, spasticitate, durere, ameţeli, amorţeli, sensibilitate la căldură, insomnii, depresie – probleme ce ţin de mobilitate şi vedere sau chiar probleme de înghiţire.
Unele simptome sunt evidente, cum ar fi dificultăţile de mers, însă majoritatea nu sunt atât de evidente. Aceste simptome „invizibile” includ dureri, amorţeală, oboseală şi probleme ale vezicii urinare şi a intestinelor.
Diagnosticul cel mai adesea survine între 20 – 40 ani.
Peste 8.500 de persoane suferă de scleroză multiplă în România, dintre care 4.000 sunt incluse în programul naţional pentru tratament.
Pacienții din România se confruntă cu o serie de probleme precum lipsa accesului la medicamente, servicii de recuperare limitate și lipsa decontării serviciilor de psihoterapie.
„În România, indiferent ce boală ai, ţi se dau zece şedinţe de recuperare, kinetoterapie, pe jumătate de an. Pentru bolile neurologice şi pentru bolile grave nu sunt suficiente. Propunerea este de zece şedinţe la trei luni, dar de multe ori ai nevoie de recuperare continuă. Solicităm sprijinul pe parte de suport psihologic, Casa de Asigurări să mai deconteze. Am avut un program făcut pe partea de cogniţie – servicii integrate în scleroza multiplă, am făcut un proiect pilot, au fost grupurile de terapie, s-au făcut testările finale, tragem nişte concluzii şi în funcţie de asta o să vedem care sunt perioadele din viaţă când e nevoie de intervenţie, că nu ai nevoie de psihoterapie tot timpul”, a declarat vicepreşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative (APAN), Cristina Vlădău.
Cristina Vlădău a menţionat că este nevoie de înfiinţarea de noi centre de scleroză multiplă – la Prahova, Argeş, Suceava, Bacău.
Scleroza multiplă – Tratament
Există 11 terapii de modificare a bolilor (DMT) ce variază ca eficienţă, reacţii adverse şi
modalitatea de administrare. Acestea sunt medicamente care pot fi utilizate pentru a trata formele recidivante de scleroză multiplă. Acestea nu reprezintă un tratament de vindecare, însă administrarea acestora poate avea un impact asupra progresării bolii.
Medicamentele pot reduce inflamaţia, preveni deteriorările provocate de scleroză multiplă şi pot reduce numărul sau gravitatea episoadelor recidivante pe care le puteţi avea.
Acestea le permit persoanelor cu SM să aibă un control mai mare asupra stării de sănătate şi asupra vieţii lor.
Din păcate nu pot ajuta persoanele cu tipuri de SM nerecidivante.