Anumite tipuri de sisteme de iluminat cu LED-uri, bogate în „lumină albastră”, au un efect toxic asupra retinei şi perturbă ciclul somnului, a avertizat agenţia publică franceză însărcinată cu siguranţa sanitară.
Pentru a obţine o lumină albă, aceste dispozitive de iluminare cuplează o diodă albastră la un strat de fosfor galben. Cu cât lumina lor este mai „rece” (asemănătoare mai degrabă soarelui la prânz decât la apus), cu atât procentul de albastru este mai mare în spectrul lor.
Or, ANSES a subliniat deja riscurile pentru retină provocate de ecranele artificiale bogate în lumină albastră într-un raport publicat în 2010.
De atunci, „noile date ştiinţifice consolidează” această teorie despre toxicitatea pentru ochi a luminii albastre şi evidenţiază alte riscuri, în timp ce LED-urile s-au generalizat în iluminatul casnic şi exterior, în favoarea retragerii de pe piaţă a becurilor clasice – incandescente şi halogene.
De asemenea, LED-urile sunt tot mai prezente în farurile de automobile, lanterne, anumite jucării, ecranele telefoanelor mobile, tabletelor şi computerelor.
Ecranele nu sunt vizate de acest efect „foto-toxic”, întrucât luminozitatea lor este foarte slabă, a precizat Francine Behar-Cohen, medic oftalmolog şi preşedinta unui grup de experţi reuniţi de ANSES.
În schimb, „expunerea la o lumină intensă şi acută este foto-toxică, întrucât determină pierderea ireversibilă a celulelor retiniene, fapt care poate să ducă la o scădere a acuităţii vizuale”, a explicat acelaşi organism însărcinat cu evaluarea riscurilor sanitare.
ANSES a cerut revizuirea limitelor maximale autorizate de expunere, pe care le consideră „nu destul de protectoare”, deşi acestea sunt arareori atinse în condiţii normale de utilizare.
Agenţia franceză notează şi faptul că aceste norme nu vizează expunerea cronică, deşi şi aceasta ridică probleme, chiar la intensităţi mai scăzute, deoarece „accelerează îmbătrânirea ţesuturilor retiniene, putând să conducă la o scădere a acuităţii vizuale şi la boli degenerative precum ARMD (degenerescenţă maculară legată de vârstă)”.
Această expertiză „a evidenţiat că o expunere, chiar scăzută, la lumina bogată în albastru, seara sau noaptea, perturbă ritmurile biologice şi, deci, inclusiv somnul”. Acest risc vizează de această dată nu doar sistemele de iluminat, ci şi ecranele cu iluminare din spate.
Din acest punct de vedere, copiii şi adolescenţii, „ai căror ochi nu filtrează pe deplin lumina albastră”, deoarece cristalinul lor este încă în dezvoltare, „constituie o populaţie deosebit de sensibilă”. În aceeaşi categorie de risc au fost incluşi şi angajaţii care lucrează noaptea.
Organizaţiile profesionale, precum Sindicatul din industria iluminatului şi Comisia internaţională pentru iluminat, consideră eronat să se vorbească despre „pericolul luminii albastre” pentru a evoca efecte non-vizuale.
Dar, pe lângă tulburări ale somnului, „perturbarea ritmurilor biologice este asociată cu alte efecte sanitare”: risc crescut de tulburări metabolice precum diabet, patologii cardiovasculare şi diverse tipuri de cancer, a reamintit Dina Attia, cercetătoare şi şef de proiect în cadrul ANSES.
Numeroase lămpi cu LED-uri prezintă „variaţii importante ale intensităţii luminoase” ca reacţie la fluctuaţiile curentului de alimentare, susceptibile să inducă „dureri de cap, oboseală vizuală, risc de accident” pentru anumite persoane, au estimat specialiştii de la ANSES.
Agenţia franceză recomandă: privilegierea iluminatului casnic de tip „alb cald” şi limitarea expunerii la lumina bogată în albastru furnizată de ecrane cu LED-uri „înainte de a merge la culcare şi pe timpul nopţii”.
ANSES mai afirmă că produsele vândute publicului larg ar trebui să conţină doar LED-uri din categoriile cel mai puţin periculoase, cum este deja cazul pentru becuri, şi că ar trebui „limitată intensitatea luminoasă a farurilor vehiculelor automobile”, întrucât unele dintre ele sunt prea orbitoare.
ANSES avertizează, totodată, în privinţa eficienţei foarte variabile a filtrelor pentru ecrane şi a lentilelor de ochelari „anti-lumină albastră”.