fbpx
Acasă Sănătate şi Prevenţie Cancerul de sân - factori de risc, screening, autoexaminare (VIDEO)

Cancerul de sân – factori de risc, screening, autoexaminare (VIDEO)

Medici Pentru Tine, proiect din cadrul Organizației Studenților Mediciniști (OSM) Cluj, au organizat evenimentul Prevenția cancerului de sân și de col uterin”, în cadrul căruia medici specialiști au oferit sfaturi privind modalitățile prin care aceste cancere pot fi prevenite sau depistate în stadii incipiente.

Dr. Lidia Pârvu, medic specialist oncologie medicală, le-a vorbit femeilor prezente la evenimente despre factorii de rsic și screening-ul în cancerul de sân, dar și despre modalitățile de autoexaminare a sânilor.

Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer care apare la femei. Este principala cauză de mortalitate în rândul femeilor. Cancerul de sân, alături de cancerul de col uterin, sunt singurele tipuri de cancer care pot fi depistate precoce și care pot fi depistate prin diferite metode de screening.

Factorii de risc în cancerul de sân

Articolul continua mai jos

Un factor de risc este orice eveniment sau fapt care crește posibilitatea ca cineva să se îmbolnăvească de o anumită boală.

Sexul feminin – este principalul factor de risc în cancerul de sân. Și la bărbați poate să apară cancerul mamar, dar cu o rată scăzută. Doar 1% din cancerele mamare apare la bărbați.

Vârsta – Odată cu înaintarea în vârstă, crește riscul de cancer de sân. Cancerul de sân crește ca incidență odată cu înaintarea în vârsto deoarece celulele tumorale se divid, iar acest lucru determină apariția de erori la nivelul ADN-ului celular.

Factorii hormonali – Principalul factor hormonal în apariția cancerului de sân este estrogenul. Odată cu expunerea prelungită la factori hormonali, crește riscul de cancer de sân: de exemplu menstruația înaintea vârstei de 12 ani sau menopauza întârziată, peste 50 de ani.

Istoricul familial – Dacă în familie există rude de gradul I, mama, sora, sau mătușa riscul de a face cancer de sân este dublu. Prezența genelor BRCA 1 și BRCA 2 arată riscul de a dezvolta cancer de sân.

Istoricul personal pentru alte boli – Aici de încadrează pacientele tinere care au suferit în copilărie unele boli pentru care au efectuat radiofgrafii la nivelul peretelui toracic.

Bolile benigne de sân – Acestea nu cresc riscul de cancer.

Fumatul și consumul de alcool

Expunerea la raze X – Aici nu vorbim despre mamografie, CT sau RMN. Acestea au un grad redus de radiații.

De asemenea, există factori presupuși dai nedovediți în apariția cancerului de sân, cum ar fi:

  • Loviturile la nivelul sânului
  • Sutienele
  • Antiperspirantele
  • Avorturile
  • Stresul

Factori de protecție în cancerul de sân

Sarcina – o primă sarcină înaintea vârstei de 30 de ani poate proteja

Alăptatul

Activitatea fizică

Alimentația – alimentație bogată în antioxidanți (fructe, legume)

Ce înseamnă screening în cancerul de sân?

Screening-ul se referă la testarea unei persoane sau a unui grup de persoane pentru depistarea prezenței unui cancer, respectiv pentru depistarea precoce a unei leziuni din glanda mamară (cancerul de sân) poate crește semnificativ supraviețuirea și îmbunătățirea prognosticului. Acest lucru este posibil când cancerul este depistat în faze incipiente. Screening-ul un previne apariția cancerului ci ajută la depistarea lui în stadii în care poate fi tratat.

Autoexaminarea sânilor

Fiecare femeie știe cu arată sânii ei în mod normal, iar cunoașterea acestei stări de normalitate este un pas important în menținerea stării de sănătate. Cunoașterea semnelor, simptomelor și autoeveluarea nu pot înlocui testele regulate precum consultul clinic, ecografii sau mamografii, recomandate de medici în funcție de vârsta femeii. Aceste teste de screening pot ajuta la depistarea cancerului de sân în stadii incipiente, chiar înaintea apariției oricăror simptome.

Dar, autoexaminarea sânilor în fiecare lună, reprezinta una dintre cele mai eficiente metode de a depista orice modificare la nivelul sânilor, care ar putea reprezenta un semnal de alarmă pentru apariția cancerului de sân. Deși autoexaminarea este extrem importantă, foarte puține femei știu să facă acest lucru corect. Motivele care stau la baza acestei rate scăzute a autoexaminării includ teama de diagnostic, subiectivismul examenului, natura intimă a gestului, disconfortul, frica de examinare, frica de un diagnostci pozitiv și frica de estirparea sânului.

În timpul autopalpării sânului există posibilitatea de a identifica orice modificare, nodul, ganglion. Stadiile cancerului de sân variază în funcție de dimensiunea tumorii și a adenopatiilor axilare. Cancerul de sân se împarte în patru stadii: stadiul unu este stadiul incipient, stadiu în care cancerul poate fi tratat și crește supraviețuirea semnificativ, în timp ce stadiul patru este stadiul cu metastază, când nu se mai poate vindeca.

 Cum se realizează autoexaminarea sânilor?

În primul rând, autoexaminarea trebuie realizată la 14-16 zile din prima zi de menstruație, când sânii sunt mai puțini tensionați. De asemenea, este preferat pe cât posibil să examinați sânii în aceiași zi din fiecare lună.

Pasul 1 – Poziționați-vă în fața unei oglinzi mari, dezbrăcată, și priviți-vă sânii în timp ce țineți mâinile pe lângă corp și apoi în șolduri. Fiți atentă la orice modificare apărută la forma și dimensiunea sânilor precum și la textura pielii: încrețitură, roșeată, aspect de ”coajă de portocală” a pielii sau retracția mamelonului.

Pasul 2 – Poziționați unul dintre brațe în spatele capului, în timp ce cu cealaltă mână începeți autoevaluarea sânului. Țineți palma întinsă și folosiți vârful degetelor pentru palparea glandei mamare. Apăsați ferm și asigurați-vă că acoperiți toată zona sânului. Ca să nu ratați nicio suprafață, folosiți mișcări concentrice, în sensul acelor de ceasornic, dinspre mamelon dpre axilă, precum și de sus în jos. Repetați apoi aceeiași procedură și la celălalt sân. Dacă descoperiți orice modificare trebuie să să ridice un semne de întrebare și trebuie să mergeți la medic.

Pasul 3 – Așezați-vă pe pat în poziția culcat, cu brațul stâng poziționat sub cap. Cu cealaltă mână repetați aceleași mișcări de la pasul anterior.

Pasul 4 – Regiune axilară, această trebuie palpată cu mâna în șold, palpați periferia glandei, mergeți spre axilă și dacă descoperiți un nodul, un gnaglion trebuie să vă ridice un semn de întrebare.

Pasul 5 Mamelonul – Controlați-vă mamelonul prin palparea acestuia și observarea oricăror modificări, eczeme, iritații, scurgeri.

La ce trebuie să fiți atente atunci când vă autoexaminați sânii?

Nodul dur – 70% dintre consultațiile din cabinetul medical apar ca urmare a descoperirii unor noduli mamari.

Modificări la nivelul pielii – orice adâncitură, orice modificare de la nivelul mamelonului trebuie să vă îndrume spre un medic. Este recomandat să mergeți la un medic senolog, cum în România există doar 5 medici senologi, trebuie să vă prezentați la medicul de familie care vă va îndruma mai departe.

Ce se întâmplă la consultul medical?

Medicul vă va întreba despre istoricul familial și factorii de risc care îi puteți avea pentru dezvoltarea cancerului de sân, urmând după consultație să vă recomande alte investigații medicale pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunilor. Aceste investigații sunt ecografia mamară, mamografia de asemenea vă poate recomanda biopsie, în funcție de suspiciunea nodulului din sân.

Citeste si

Urmăreşte ultimele ştiri medicale pe Youtube şi Facebook

15,930FaniÎmi place
1,090AbonațiAbonați-vă

SFATUL MEDICULUI Infecția cu virus hepatitic. Riscuri, prevenție, diagnosticare și tratament

Cele mai citite

ULTIMELE ARTICOLE

Recomandări ZM

Infiltrații intraarticulare cu acid hialuronic

Infiltrații intraarticulare cu acid hialuronic - ce trebuie să știi. Despre această tehnică medicală...

Transplantul renal: când se face, cât este timpul de așteptare și care sunt riscurile procedurii chirurgicale

Transplantul renal este o procedură chirurgicală ce presupune înlocuirea unui rinichi ce nu mai...

Dureri comune care dezvăluie existența metastazelor în plămâni

Aceste dureri comune pot dezvălui un cancer generalizat sau metastatic. Cefaleea, durerea osoasă sau...

Afecțiunile ORL – probleme ce nu afectează doar copiii

Destul de multă lume, când aude de terminologia de operație ORL, se gândește în...

Boala celiacă (Intoleranţa la gluten) – riscuri, diagnostic, tratament

Boala celiacă este una dintre cele mai frecvente afecţiuni digestive cronice, afectând aproximativ 1%...

Boala Alzheimer – cauze, manifestări, factori de risc

Ce este Boala Alzheimer? Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă în cadrul căreia moartea...