Casa Națională de Asigurări de Sănătate și-a propus printre obiective să asigure tratamentul pacienților cu virusul hepatic ce nu au răspuns la tratamentul cu interferon free.
„Este o provocare şi în perioada următoare, cunoaştem că avem o medicaţie nouă, care se adresează pacienţilor care nu răspund la tratamentul interferon free. Este unul dintre principalele obiective pe care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate le are în momentul de faţă – acela de tratare, în afara pacienţilor cu virusul hepatic C, tratarea în continuare a pacienţilor cu virusul hepatic B, şi tratarea pacienţilor care nu au răspuns la tratamentul interferon free”, a declarat preşedintele CNAS, Adriana Cotel.
Potrivit președintelui CNAS, screeningul este foarte important şi ar trebui să stea la baza oricărei abordări patologice.
„Aş vreau să plec de la ipoteza că screeningul era foarte important. Din punctul meu de vedere, este o abordare care ar trebui să stea la baza oricărei abordări patologice în România, şi anume să facem screening, prevenţie şi tratament şi ştim cu toţii că orice investiţie în partea de prevenţie este şi din punct de vedere uman, dar şi din punct de vedere financiar mult mai puţin costisitoare decât bugetul alocat tratamentului efectiv”, a precizat reprezentantul CNAS.
Secretarul de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii Marius Tiberius Brădăţan consideră că un program de screening va arăta situaţia reală a infecţiilor cu virusuri hepatitice în România.
„În momentul de faţă, noi nu avem o bază de date, nu avem informaţia suficient de bine structurată pentru a putea să ştim exact care va fi rezultatul. Ne obligă să tindem spre acel ţel pentru 2030 pe care ni l-am asumat – reducerea noilor infecţii cu până la 90%. Deci, noile cazuri cu până la 90% şi reducerea mortalităţii prin infecţii virale hepatice cu până la 65%. Poate nu o să le atingem neapărat, dar trebuie să tindem acolo”, a spus secretarul de stat.