Afecțiuni provocate de tulburările somnului

Tulburările somnului reprezintă o chestiune generală care ne afectează pe fiecare dintre noi, fie în mod intrinsec, fie extrinsec ( pe cel/cea de lângă noi). Chiar dacă aceste inconveniente sunt comune, mulți dintre noi nu le oferim suficientă importanță.

Există o varietate largă de afecțiuni provocate de tulburările somnului care diminuează atât calitatea, cât și cantitatea somnului. Printre acestea se numără și hipersomnia, caracterizată prin episoade repetate de somnolenţă pe parcursul zilei sau de prelungirea somnului pe timpul nopţii. Aceasta nu trebuie confundată cu senzaţia de oboseală apărută la persoanele care au somnul întrerupt pe parcursul nopţii sau nu dorm deloc. Persoanele cu hipersomnie aţipesc involuntar și în mod repetat pe parcursul zilei, uneori în momente nepotrivite, precum în timpul serviciului, la masă sau în timpul unei conversaţii. De obicei hipersomnia este diagnosticată la adolescenţi sau adulţi tineri.

Citeşte şi: Apnee în somn – simptome, cauze, tratament

O altă afecțiune cauzată de tulburările somnului, care prin prezența marcată în rândul populației îi determină pe oameni sa nu îi acorde suficientă importanță, este apneea de somn.

Aceasta este caracterizată prin una sau mai multe pauze respiratorii, timp în care nu există mișcări ale mușchilor respiratori. Folosirea alcoolului şi a sedativelor crește frecvenţa şi durata pauzelor în respiraţie. Cei care suferă de apnee de somn netratată încetează să mai respire pe perioade scurte, de nenumărate ori ( 20-30 pe oră, uneori chiar mai multe). Ceea ce înseamnă că – în timpul apneei de somn – creierul, dar şi restul corpului nu primesc suficient oxigen. Între episoadele de apnee apar sforăituri.

- Articolul continua mai jos-

Apneea de somn mai este caracterizată şi de senzaţia de sufocare. Întreruperile frecvente ale somnului profund, odihnitor  duc adesea la cefalee matinală şi somnolenţă excesivă pe parcursul zilei.În timpul apneei persoana nu primeşte oxigen şi nu elimină dioxid de carbon, ceea ce duce la nivele sangvine scăzute de oxigen şi crescute de dioxid de carbon. Acest lucru alertează  funcția creierului de a relua respiraţia şi determină trezirea persoanei.

 Un tip particular de apnee de somn este apneea de somn centrală, afecțiune datorată lipsei de comunicare, pentru perioade scurte de timp, între creier și mușchii implicați în mișcările respiratorii, astfel creierul netransmițând semnale corespunzătoare muşchilor implicaţi în respiraţie.

Asemănătoare ca manifestări clinice apneei de somn, apneea obstructivă de somn este o altă problemă medicală ce nu trebuie neglijată, întrucât complicațiile pot avea consecințe dintre cele mai grave asupra vieții pacientului.Primul semn corelat cu această afecțiune este respirația superficială sau lipsa totală a respirației într-un anumit moment de pe parcursul somnului.Pot exista episoade repetitive de acest fel în cursul unei nopți, fapt ce crește riscul privării de oxigen al organismului. Numele afecțiunii ne oferă informații prețioase cu privire la cauzele ei, cuvântul ,,obstrucție” indicând blocarea unui anumit segment cu localizare internă, în cazul de față fiind vorba despre calea aeriană superioară.

Am stabilit deja că primul semn alarmant este oprirea spontană a respirației, dar în momentul de față nu avem informații suficiente pentru a pune un diagnostic.De aceea este bine să știm că în cazul apneei obstructive de somn pacientul poate manifesta oboseală marcată pe timpul zilei, dureri de cap dimineața, transpirații nocturne, sforăit.

Persoanele cele mai predispuse sunt cele supraponderale sau obeze, persoanele care au un gât scurt sau care prezintă modificări la nivelul structurilor implicate în trecerea aerului de la exterior către plămâni, pacienții cu amigdale mărite, nări mici sau deviație de sept.

Oricât de tentant ar fi să ne documentăm singuri în legătură cu afecțiunea pe care o avem și să ne punem un diagnostic cu scopul de a începe mai repede un tratament, este important să știm că acesta este unul dintre multele cazuri care necesită consultul specialistului. El va putea pune un diagnostic după efectuarea unor teste ce masoară nivelul de aer inspirat, nivelul oxigenului din sânge , obiceiuri legate de somn,activitatea electrică a creierului, mișcările globilor oculari în timpul somnului, activitatea inimii și a sistemului muscular.

Tratamentul este adaptat cauzei ce provoacă afecțiunea și printre cele mai comune tratamente și indicații se numară cura de slăbire, evitarea alcoolului și a pastilelor de somn, spray-urile nazale.

Articol redactat de Ioana Babliuc și Octavia Morari, studente ale Facultății de Medicină Generală, UMF Cluj și reprezentante ale proiectului „Medici Pentru Tine” din cadrul OSM Cluj.

Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖

Articole recomandate

Recomandari