În ultimii ani, rezistența bacteriană a devenit un fenomen mondial, ce presupune o adevărată provocare pentru domeniul medical. Conform EUCAST (Societatea Europeană de Microbiologie Clinică și Comitetul pentru Testarea Susceptibilității la antimicrobiene în bolile infecțioase), prin rezistența bacteriană se înțelege creșterea posibilității unei bacterii de a poseda un mecanism de rezistență împotriva activității antimicrobiene a unui medicament (antibiotic sau care apartine unei familii de antibiotice).
Chiar si în cazul administrării unei doze cu concentrație mai mare de antibiotic față de cea recomandată, rezistența bacteriană poate determina eșecul terapeutic al medicamentului. Cu toate progresele realizate în cercetare, infecțiile bacteriene rămân o amenințare pentru viață, datele statistice estimând că în intreaga lume, anual, mor peste 20 de milioane de oameni.
Printre cauzele principale ale creșterii în timp a rezistenței bacteriilor la antibiotice:
- folosirea în exces și în mod eronat al antibioticelor, ceea ce a determinat selecția naturală a bacteriilor cele mai rezistente; acest fenomen este întâlnit mai ales în spitale in care au fost depistate numeroase bacterii cu un nivel extrem de crescut al rezistenței la antibiotice, ele provocând cunoscutele infecții nosocomiale (spitalicești);
- tendința pacienților de a utiliza necorespunzător antibioticele, nerespectând durata tratamentului sau practicând automedicația;
- creșterea numarului de pacienți imunodeprimați (bolnavi tratați cu citostatice, bolnavi cu SIDA) care urmează tratamente cu antibiotice de lungă durată;
- costurile în ceea ce privește investiția in cercetare si punerea unui nou medicament pe piață care sunt foarte marii si necesită foarte mult timp (în ultimii 40 de ani nu a apărut nicio clasă nouă de antibiotice)
Una dintre cele mai amenințătoare bacterii este Stafilococul auriu meticilino-rezistent (rezistent la meticiclină). Răspândirea acestei bacterii a fost sesizată la nivel mondial încă de peste 20 de ani. Unele tulpini ale Stafilococului auriu devin rezistente și la alte antibiotice puternice, de aceea în prezent se utilizează vancomicina în concentrații în creștere. Acest lucru are ca și consecință scăderea eficacității vancomicinei în tratarea altor infecțiilor.
În multe spitale din lume probleme grave de sănătate sunt provocate și de infecții cu bacterii:
- Pseudomonas aeruginosa (pneumonie si septicemie) – 5% din cazurile din Europa sunt multi-drug-rezistente
- Streptococcus Pneumoniae (produce cele mai multe cazuri de pneumonie) – în Franța, Spania și Ungaria 30% din tulpinile bacteriei sunt rezistente la penicilină
- Coli (infecții ale tractului digestiv și urinar) – în 40-60% din spitalele din Europa este prezentă, devenind rezistentă la ampicilină
- Mycobacterium tuberculosis (tuberculoză)- În Europa de Est între 5-14% din tulpini sunt multi-drug-rezistente.
Astfel, remarcându-se acest fenomen în masă pe plan mondial, singura opțiune rămasă este de a combate procesul periculos reprezentat de rezistența bacteriană. Una dintre modalități este de a identifica medicamente noi ce pot combate aceste bacterii. Cu toate acestea, procesul de cercetare este anevoios și lung, iar în decursul anilor bacteriile pot dezvolta rezistență și la aceste medicații. De aceea, este extrem de important ca administrarea antibioticelor să se facă conform ghidurilor, respectiv protocoalelor elaborate de Ordinul Ministrului Sănătații publice și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Mai mult, pentru a se evita o generare de tulpini noi de bacterii patogene multi-drug-rezistente, antibioticele trebuie consumate exclusiv la prescriptia medicului specialist după investigațiile necesare pentru a afla antibioticul potrivit pentru bacteria care trebuie tratată (investigație antibiogramă).
Studenți realizatori: SPINEAN ALESSANDRA-ARIANA, STĂNICĂ ANDREEA, FACULTATEA DE MEDICINĂ, UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „IULIU HAȚIEGANU” CLUJ-NAPOCA
Verificat de Medic Specialist Medicină de Familie Dr. Papiu Claudia Elena.