România ar putea avea o bancă de națională de sânge, plasmă umană şi celule stem, în urma unui parteneriat public-privat și o investiţie de peste 800 de milioane de lei.
„Raportat la realităţile subsecvente din ariile operaţionale ale centrelor de transfuzie, băncilor de celule ale spitalelor şi clinicienii utilizatori ai produselor terapeutice derivate din plasma umană, oportunitatea şi utilitatea proiectului apar ca legitime şi imperios necesare. O abordare integrată a acestor probleme printr-o băncă naţională de sânge, plasmă umană şi celule stem va pune în acord funcţionalitatea sistemului din România cu principiile şi liniile directoare ale normelor europene în materie de colectare, depozitare, transport, preparare, utilizare şi asigurare a calităţii componentelor sangvine”, explică iniţiatorii proiectului.
Conform documentului, propunerea de partener public este Ministerul Sănătăţii, prin Compania Naţională „Unifarm”.
Durata estimată de realizare a proiectului, bancă națională de sânge, plasmă umană și celule stem, este de 25 de ani, execuţie şi operare, din care zece ani de execuţie efectivă, fazat pentru fiecare din cele trei componente – banca de celule stem, centre de colectare şi fabrica de procesare/fracţionare a plasmei umane.
Categoriile de beneficiari direcţi/secundari sunt toate centrele de transfuzii din reţeaua Ministerului Sănătăţii, dintre care cel puţin zece vor fi modernizate şi transformate în centre regionale, pe cheltuiala partenerului privat; toate maternităţile din reţeaua publică şi privată, acolo unde, după modificarea cadrului normativ, viitoarele mame vor avea opţiunea de a dona sângele placentar, sângele ombilical şi ţesutul ombilical; toate unităţile de transfuzie din spitalele publice şi private, mai ales acolo unde este nevoie urgentă de grupe de sânge deficitare/rare; clinicile de hematologie şi transplant medular din spitalele publice şi private, mai ales cele care au acreditate protocoalele de prelevare de celule stem din sânge periferic şi măduvă osoasă, specifică proiectul.
Valoarea totală a investiţiei pentru o bancă națională de sânge, plasmă umană și celule stem este estimată la 854.000.000 lei fără TVA.
Până în acest moment, România este una dintre puţinele ţări europene care nu are propria capacitate de fracţionare a plasmei, nu a implementat măsuri concrete de ‘self-sufficiency’ (conform Directivei 89/381 EEC) şi nu are niciun centru de transfuzie acreditat Plasma Master File, se arată în documentul citat.
În conformitate cu raportul de ţară întocmit de Comisia Europeană, starea de sănătate a populaţiei din România este deficitară. Speranţa de viaţă la naştere este cu mult sub media UE, atât în ceea ce priveşte bărbaţii (71,6 ani, faţă de 77,8), cât şi în ceea ce priveşte femeile (78,7 ani, faţă de 83,3). Ratele mortalităţii legate de sistemul circulator şi mortalitatea infantilă sunt deosebit de ridicate, indică sursa citată.