fbpx
Acasă Sănătatea copilului Mulţi dintre tineri sau copii se confruntă cu gânduri de suicid

Mulţi dintre tineri sau copii se confruntă cu gânduri de suicid

Mulţi dintre tineri sau copii se confruntă cu gânduri de suicid, chiar dacă acestea sunt confundate cu tulburările de comportament specifice adulţilor. Teama morţii este unul dintre subiectele mai puţin, poate spre deloc, abordate la şcoală şi în familie, iar răspunsurile pe care tinerii şi cei mici le caută pe Internet sunt mai mult toxice decât folositoare.
Psihologul Lenke Iuhoş este de părere că există o contradicţie între realitate şi credinţă, conform căreia tinerii nu sunt trişti, nu au de ce să fie supăraţi sau nu au motive să se simtă retraşi.

Citeşte şi: 6 efecte psihologice negative generate de utilizarea Instagram și Facebook

Există îngrijorător de multe studii sociologice care arată că tinerii au gânduri de suicid ca soluţie pentru problemele lor. Aceste probleme se întind în zona familială, socială, şcolară sau chiar individuală. O scenă clară, care poate duce copilul sau adolescentul cu gândul la moarte are următoarele elemente care apar de multe ori legate: abuzuri, conflicte în famile, standarde ridicate impuse de familie şi şcoală, dificultate de adaptare, de socializare, sentimentul de singurătate, neajutorarea, lipsa de speranţă, dificultăţi în rezolvarea problemelor, boli incurabile, explică psihologul Lenke Iuhoş.

Adulţii şi părinţii copiilor au puterea să identifice situaţiile de risc, în care tinerii se îndreaptă spre moarte. Deşi este foarte dificil să recunoşti un copil cu gânduri de suicid, anumite semnale de comportament pot fi comunicate adulţilor, aceştia la rândul lor ajungând la concluzii care evită riscul cu moartea.

Citeşte şi: Adolescenții care consumă canabis sunt mai predispuși să sufere de depresie

Semne că un copil are gânduri sinucigaşe, care nu pot fi ignorate

Tentativele. O tentativa eşuată duce la consecinţe grave, aceasta fiind urmată de comportamente precum consumul de alcool sau ţigări, înfometarea, retragerea etc. Astfel, tânărul se pregăteşte pentru o următoare încercare de suicid.

“Mulţi cred că, dacă adolescentul a trecut printr-o tentativă, din cauza experienţei dureroase, acesta nu va mai încerca a doua oară. Nu e chiar aşa de simplu de uitat. Orice început poate avea urmări. O tentativă anterioară eşuată duce în majoritatea cazurilor la consecinţe grave, în special din cauza amplificării frustrărilor generate de eşuare. După tentativele eşuate, pot apărea comportamente uşor observabile: consumul de substanţe, alcool sau ţigări, înfomătarea, ieşirea în evidenţă reprezentată prin retragere sau euforie exagerată, de scurtă durată. În multe cazuri, sunt etape prin care tânărul se pregăteşte psihic pentru o altă tentativă”, este de părere psihologul Lenke Iuhoş.

Ameninţări. Mesajele cu un conţinut bizar care nuanţează moartea trebuie luate în serios de adulţi şi părinţi. ”Nu vreau să mai trăiesc!”, ”Nu mai pot aşa!” sunt doar câteva exemple.

„În primul rând, în niciun caz nu este acceptabilă gluma pe baza acestor afirmaţii. Aceeaşi importanţă are şi excluderea pedepsei pentru astfel de afirmaţii. În astfel de situaţii părinţii trebuie neapărat să ofere copilului suport prin comunicare şi prezenţă activă”, explică specialistul.

Comportamente atipice. Starea de nemulţumire, epuizare, de nepreţuire a copiilor şi adolescenţilor se manifestă la nivelul ochilor şi grimaselor acestora.

“Comportamentele clare, care nu sunt caracteristice personale, precum agresivitatea fizică şi verbală, chinuirea animalelor, schimbări bruşte de comportamente, sunt semnale care vorbesc despre pericol. Pedeapsa accentuează suferinţa. În astfel de cazuri empatia ajută mult colaborarea, deciziile luate împreună, rezolvarea problemelor în colaborare cu părinţii şi profesorii. Este benefic pentru copil ca acesta să simtă că nu este singur în suferinţa lui”, explică Lenke Iuhoş.

Izolarea. “Durerea se trăieşte în singurătate, iar singurătatea la copii duce la retragere faţă de prieteni. Durerea lor este atât de puternică încât ei se devalorizează nedorind să deranjeze, să solicite ajutor şi se retrag în lumea lor ascunsă. Refuză chiar să părăsească casa. Îşi caută răspunsuri. Negăsindu-le sau găsind nişte răspunsuri nerealiste, aceştia se gândesc la ce rost mai au să trăiască”, spune specialistul.

Depresia. Depresia poate apărea chiar şi în cazul copiilor şi adolescenţilor, chiar dacă noi credem că nu duc lipsă de nimic.

“Semnele depresiei persistă mai mult de două săptămâni. Apar comportamente care ies din tiparul de trai al copilului sau adolescentului, tipar care indică starea de neputinţă. Apare lipsa poftei de mâncare, stare de apatie, dezinteres pentru activităţile plăcute, oboseală accentuată, insomnii, dificultăţi de adormire sau somn mult şi adânc, probleme şcolare, scăderea performanţelor academice. Se simte nevoie acută de ajutor de specialitate”, explică psihologul.

Renunţarea. Acest pas ţine de dispariţia simţului proprietăţii. Renunţă la obiectele de valoare, lucrurile pe care le deţine şi nu-şi doreşte noutăţi. În acest caz, părinţii au datoria să acţioneze imediat şi să apeleze în scurt timp la specialişti.

Preocuparea. “În faza de depresie acută, apar desene cu simboluri de moarte, poezii, muzică cu nuanţă tristă, postări cu mesaje triste, cu poze triste. Copilul deschide discuţii despre moarte, existenţă, nefiinţă. Primul pas de ajutor este comunicarea deschisă, calmă cu copilul sau adolescentul. Chiar dacă la prima încercare refuză această opţiune, schimbarea atitudinii şi a stilului de comunicare din partea adultului va fi imediat resimţită de acel copil şi va lăsa să se discute cu el; chiar dacă foarte vag, dar şi acesta este deja o reuşită din partea noastră. Cuvintele alese cu drag şi înţelepciune vor ajuta copilul, adolescentul preocupat de suicid măcar să vadă, dacă nu mai mult, că problemele apar ca acestea să fie rezolvate. Retragerea, tristeţea, neputinţa nu îşi au rostul în astfel de momente. Important e să afle şi să ştie că nu au de unde să cunoască totul, iar obiectivul nostru este de a-i lăsa să se apropie de noi pentru a se simţi în singuranţă. A nu discuta despre o problemă nu înseamnă dispariţia ei”, explică specialistul.

Urmăreşte ultimele ştiri medicale pe Youtube şi Facebook

12,932FaniÎmi place
140AbonațiAbonați-vă

SFATUL MEDICULUI Prof.Univ. Dr. Benedek Imre - Cum păstrăm inima sănătoasă?

Primeşte la prima oră a zilei cele mai noi ştiri din domeniul medical direct pe email!

Un serviciu oferit de către Feedburner.
Politica de confidenţialitate - https://policies.google.com/privacy

Cele mai citite

ULTIMELE ARTICOLE

Recomandări ZM

Bolile cardiovasculare – Frigul, factor de risc pentru cardiaci

Odată cu sosirea iernii, temperaturile scăzute pot exacerba disconfortul pacienților afectați de boli cardiovasculare...

Bilirubina în sânge – cum influențează sănătatea ficatului

Bilirubina joacă un rol esențial în sănătatea ficatului. Într-o descriere simplă, aceasta este „este...

Cum îngrijim copiii afectați de răceală sau gripă?

Departamentul pentru Situații de Urgență le reamintește părinților și bunicilor că cei mai expuși...

Infecţiile urinare. Sfatul farmacistului

Continuăm seria dedicată tratamentelor medicamentoase şi a aspectelor legate de medicamente din perspectiva unui...

Radioterapia în cancerul de prostată

Cancerul de prostată reprezintă a doua cea mai frecventă neoplazie întâlnită în România, incidența...

Hirsutismul – problema medicala, psihologica si estetica

Hirsutismul reprezintă în primul rând o problemă medicală importantă, care afectează un procent relativ...