Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) susţine că este nevoie de un Plan național de oncologie prin care să fie rezolvate problemele privind accesul pacienților la tratament.
„De fiecare dată am cerut un Plan național de oncologie şi am zis noi că este un instrument vital în controlul şi combatarea cancerului în România. Noi înţelegem prin acest plan unite la un loc toate segmentele esenţiale privind cancerul, adică de screening, depistare precoce, investigaţii, acces la investigaţii, bani pentru investigaţii, acces la tratamente ţintite, chirurgie oncologică, radioterapie şi aici suntem deficitari. În România doar 30% din necesar este satisfăcut, nu avem aparatura necesară care să acopere nevoia privind această terapie. Nu vă mai spun de sincopele în aprovizionarea cu medicamentele pacienţilor care sunt în tratament şi care le pune în pericol viaţa”, a declarat luni preşedintele FABC, Cezar Irimia.
Citeste şi: Patriciu Achimaș – „Planul comprehensiv de cancer, soluția pentru controlul cancerului în România”
”Acest plan naţional de oncologie ar trebui să conţină şi un Registru naţional de cancer care ar monitoriza efectele tratamentelor prescrise pacienţilor, ar monitoriza banii alocaţi acestor tratamente şi nu ar mai fi scurgerile de care se vorbeşte în sănătate”, a completat Cezar Irimie.
Consilierul de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale Diana Păun a menționat că ministrul Sănătății din 2016, Patriciu Achimaș Cadariu a lansat un Plan naţional de control al cancerului, însă acesta nu a fost implementat.
„Acest Plan naţional multianual integrat de control al cancerului a fost lansat în anul 2016 de către ministrul Sănătăţii de la acea vreme, domnul doctor Cadariu. El a avut drept scop scăderea mortalităţii şi incidenţei cancerului în România, dar şi creşterea accesului la tratament al pacienţilor cu cancer şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor deja diagnosticaţi. El cuprinde o serie de măsuri bine construite, de la prevenţie, ce cuprinde atât informarea populaţiei privind factorii de risc cancerigeni până la promovarea programelor de screening. Din nefericire, ca multe strategii elaborate în România, aceste plan nu este operaţional, nu este funcţional, nu este implementat”, a afirmat Păun.
Managerul Institutului Oncologic Bucureşti, Lidia Kajanto, a afirmat că medicii români sunt foarte buni, însă, din păcate, pacienţii ajung la aceştia în stadii avansate ale bolii.
„Sunt foarte buni medicii români. Aici se lucrează în echipă, dar pacienţii trebuie să fie informaţi. Din păcate, la noi vin cazurile cele mai complexe, în stadiile 4. Medicii de familie nu trimit pacienţii în centrele abilitate unde există specialişti care i-ar putea îndruma şi ajuta. Noi avem colaborare cu FABC, dar şi cu alte asociaţii de pacienţi”, a spus Lidia Kajanto.
Preşedintele Comisiei de Sănătate din Senat, Laszlo Attila, a afirmat că foarte multe îmbolnăviri de cancer ar putea fi evitate dacă ar fi existat un program coerent de screening şi „acces universal” la tratamente oncologice.
„Constat cu părere de rău că în continuare, pe lângă faptul că este în creştere numărul pacienţilor, nu s-a schimbat nici trendul care se referă la faptul că ne confruntăm cu cazuri din ce în ce mai severe şi ne prezentăm foarte târziu şi depistăm foarte târziu cazurile. Mai văd şi o altă cifră cu peste 50.000 de cazuri de decese într-un an de zile. Foarte probabil 30.000-40.000 de cazuri ar fi putut fi evitate dacă am fi avut un program coerent de screening, dacă am fi avut un acces universal la tratamentele oncologice şi lista este din păcate foarte lungă”, a spus Laszlo Attila.