Litiaza renală ( sau pietrele la rinichi ) apare prin precipitarea unor săruri și minerale la nivelul căilor urinare, rezultând structuri dure, solide (calculi renali).
Aspectul pietrelor la rinichi poate fi diferit, în funcție de substanțele din care sunt formați.
Litiaza renală – Simptomatologie
Litiaza renală este o afecțiune foarte dureroasă. Durerea în regiunea lombară (surdă, intensă, însoțită de greață și vărsături) este principalul simptom. Mai poate apărea hematurie (urina colorată în roșu), dureri la micțiune, micțiuni frecvente. În cazul calculilor parțial obstructivi se poate să nu existe nici un simptom notabil.
Litiaza renală , prin complicațiile ei, poate fi uneori și o afecțiune extrem de gravă, putând duce până la pierderea rinichiului. De aceea este foarte important să prevenim apariția pietrelor la rinichi.
Pietrele la rinichi au de regulă cu un istoric familiar, deci atenție dacă printre rudele de sânge există persoane cu istoric de acest tip.Deasemenea, dacă cineva a făcut o dată calculi renali, are foarte mari șanse la recidivă.
Litiaza renală – Prevenție
În intestine, oxalații din roșii sau nuci se combină cu calciul din brânză și nu se mai absoarb, prevenind astfel depozitul și formarea de pietre. În loc să excludeți anumite alimente, învățați să le combinați inteligent.
Hidratare corectă
Dacă există o predispoziție pentru litiaza renală, atunci trebuie să asigurăm hidratatea corectă (1,5-2 litri de apă pe zi)
pH urinar normal
În general, urina este ușor acidă. Un pH prea alcalin, favorizează pe lângă infecțiile urinare și depunerile de calculi de stivită (amino-fosfato-magnezieni). Un pH prea acid favorizează apariția calculilor de acid uric.
Regim alimentar adecvat tipului de calculi pe care suntem predispuși să-l dezvoltăm (compoziția unui calcul poate fi stabilit de un laborator de analize medicale, după eliminare. De exemplu,putem asocia alimentele bogate în oxalați (pe care ar trebui să le evitam, dar asta e dificil) cu alimente care conțin calciu. În intestine, oxalații și calciul formeaza oxalatul de calciu care nu se absoarbe, ci se elimină prin fecale. Și acest amanunt există în înțelepciunea și implicit bucătăria popoarelor de foarte mult timp.
Un exemplu: noi, italienii, grecii și bulgarii, mâncăm brânză cu roșii, iar francezii mănâncă nucile (cantități mici pentru că sunt și hipercalorice) cu brânzeturi fine, făcând din această gustare o delicatesă. Roșiile și nucile conțin oxalați și evident brânzeturile conțin calciu, combinația ideală.
Pietrele la rinichi – Suplimente de calciu și vitamina D3, vor fi luate doar la indicația medicului, după un set de analize care să constate nevoia. Acestea favorizează nu numai depunerea de calciu sub formă de calculi, dar poate induce depunerea de calciu în țesutul renal (nefrocalcinoză). De un calcul mai scăpăm, îl eliminăm, îl distrugem, îl operăm, dar de calciul depus în rinichi nu avem cum să scăpăm. Luăm în schimb, suplimente cu vitamina B6 și magneziu, careau efect protector.
Recomandat pentru pacienții cu predispoziție pentru astfel de pietre la rinichi : ecografii renale la controalele periodice. Pot fi calculi silențioși (nu dor) și ei trebuie identificați înainte de a face reavagii în rinichi.
SFATUL MEDICULUI
D-na Dr. Flavia Turcu, medic primar nefrolog ne atrage atenția că ”este bine să micționăm la primele semne. Să nu ne ”ținem”. Pentru că urina se întoarce către rinichi dacă ne forțăm să nu micționăm și distrugem rinichiul.”
Atenție în acest sens și cu educația copiilor în școală. Aceștia trebuie îndrumați să meargă la toaleta în pauză, la primele semne, dar în nici un caz nu trebuie ”pedepsiți” prin interzicerea accesului la baie în timpul orelor.