Acasă Info Pacient Efectul placebo - beneficiile studiilor clinice pentru pacienți

Efectul placebo – beneficiile studiilor clinice pentru pacienți

„Placebo” este  un cuvânt și o noțiune despre care mai toată lumea crede că știe. Efectul placebo a devenit celebru după ce a fost publicată în 2004, cu un imens succes de piață, cartea doctorului Joe Dispenza, ”Tu ești placebo”.

Din păcate, în mediul virtual au apărut multiple interpretări personale, adeseori eronate și departe de adevăr, ale acestuia.

Efectul placebo este, deci, un fenomen cunoscut în medicină și este de  reținut ca are însă limitările lui. Este o metodă folosită de către cercetători în studiile clinice, înainte de a se cere aprobarea de punere pe piață a unui medicament și nu trebuie să se uziteze de acest “efect” acasa, în viața de zi cu zi.

Efectul placebo – ce presupune această noțiune?

Placebo presupune prescrierea de medicamente inactive chimic (cel mai des se folosesc fie carbonat de calciu, fie glucoză). În anumite condiții, acestea pot genera efecte asupra stării de sănătate a pacientului.

Prescrierea de medicamente inactive se făceaîncă din secolul a XIX-lea, observându-se efecte de echilibrare emoțională pentru pacienții”ipohondrii”(pacienți care își imaginau că aveau diferite și diverse boli și chiar descriau simptomatologia corespunzătoare) sau care prezentau fenomene de așa-numită visceralizate (apariția de false dureri, tulburări funcționale), cu ocazia exacerbării unor tensiuniemoționale.

Ulterior, odată cu amploarea pe care a luat-o cercetarea medicalăreglementată (studiile clinice), s-a constatat că existau pacienți care, deși primeau pastile de placebo (inactive) își îmbunătățeau considerabil parametrii de sănătate, doar pentru că erau incluși în aceste proiecte de cercetare.

Efectul placebo – Beneficiile studiilor clinice pentru pacienți

Efectul placebo, presupune amplificarea reacțieiemoționale în scopul de a iniția o schimbare la nivelul sistemului subconștient. Adică, credința pacientului că acel tratament este cel potrivit, îi crește eficiența.

De exemplu: cei ce nu aveau de fapt o afectare organică (o boală), ci doar trăiau emoții intense care le produceau un disconfort, reușeau cu aceasta pastila, inactivă chimic și cu psihoterapie, să se simtă bine.

Într-o stare emoțională puternică se declanșează o reacția de tip ”luptă sau fugi”. Acestareacție pregătește organismul pentru situații de urgență și energia se concentrează pe menținereasistemelor vitale. Doar că ea poate dezechilibra, dacă este prea intensă sau durează prea mult, corpul și creierul.

În cazul reacției placebo organismul primește informația permisiunii de a intraîntr-o rutină, lăsând medicamentul să-și facă efectul.

Studiile clinice au fost cele ce au pus în evidență, într-un mediu controlat efectul placebo și apoi au permis descrierea efectului.

Pentru a studia cât mai corect eficiența unui medicament, într-un studiu clinic se creează două grupe de cercetare: primul grup, primește medicamentul nou studiat, medicamentul activ și ale cărui efecte și eficiență sunt comparate cu cele observate în cadrul celui de al doilea grup, unde pacienții primesc vechiul tratament, devenit ineficient pentru ei, plus substanța inactivă, adică placebo.

Astfel s-a observat ca existau pacienți care deși inițialaveau valori anormale ale parametrilor care indică starea de sănătate, prin simpla lor includere în studiu, primind doar o pastilă total inactivă, îșiîmbunătățeau parametrii de sănătate.

Dar lucrurile nu sunt atât desimple pe cât par, pentru că participarea în sine la studiu presupune o schimbare în ritmul de viață al pacientului: regimul alimentar este discutat mai în detaliu, monitorizarea se face mai atent și mai des și se monitorizează și aderența la tratament.

De asemenea, includerea unui pacient într-un proiect de cercetare presupune o urmărire mai atentă, consultații mai dese, discuții mai ample despre starea lui de bine. Acestea singure pot duce la îmbunătățirea stării de bine, doar prin creșterea aderenței la tratament. Pacienții incluși în studii clinice își iau mai conștiincios medicamentele, dozele administrate sunt mult mai exacte pentru că pacientul trebuie să returneze medicamentele rămase, acestea fiind numărate de către medic sau asistentă și se calculează dacă a luat exact doza care îi trebuia, conform recomandărilor de la vizita anterioară.

Efectul placebo – Beneficiile disciplinei de viață pentru sănătate

Așadar, este incomplet să afirmăm că existădoar o stare mentală care, doar prin ea însăși îmbunătățește sănătatea, ci mai degrabă, că pacientului i se induce o stare mentală care influențează în bine disciplina de viață.  Astfel el devine mai receptiv la a urma o dietă, o schemă terapeutică, o schemă de monitorizare.

Indiferent de boala pe care o are cineva, credința în puterea organismului său de a se reface, aderența la schema de tratament, la regimul de viațărecomandat, monitorizarea atentă și regulată, sunt un adjuvant excepțional și indispensabil în procesul de vindecare.

 

Urmăreşte ultimele ştiri medicale pe Youtube şi Facebook

12,316FaniÎmi place
109AbonațiAbonați-vă

SFATUL MEDICULUI - Dr. Daisa Delia – Incontinența urinară - Tehnica PRP de rejuvenare vaginală

Primeşte la prima oră a zilei cele mai noi ştiri din domeniul medical direct pe email!

Un serviciu oferit de către Feedburner.
Politica de confidenţialitate - https://policies.google.com/privacy

Cele mai citite

ULTIMELE ARTICOLE

Recomandări ZM

Litiaza renală – definiție, simptomatologie, prevenție

Litiaza renală ( sau pietrele la rinichi ) apare prin precipitarea unor săruri și...

Bolile musculo-scheletice îi afectează pe români

Bolile musculo-scheletice, precum artrita reumatoidă şi afecţiunile lombare, îngrădesc din ce în ce mai...

Cancer pulmonar – care sunt primele simptome

Statisticile, în România, în ceea ce privește decesul cauzat de o formă de cancer...

Neuropatia diabetică, complicație periculoasă a diabetului zaharat

Neuropatia diabetică - Atenție la pierderea sensibilității la atingere la nivelul picioarelor! În mod normal, distrucția...

Sindromul Sjögren – diagnostic și tratament

Dacă aţi avut simptome de uscăciune oculară sau bucală sau aţi fost diagnosticat în...

Bronhopneumopatia obstructivă cronică – conduita terapeutică nemedicamentoasă

Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) reprezintă un grup de boli care include bronșita cronică și...