Trenduri în nutriție 2019 – Programele alimentare care vor fi adoptate în 2019 se vor concentra pe aportul de grăsimi sănătoase.
Tendințele în nutriție în anul 2019 se referă la o serie de concepte alimentare și stil de viață, scopul fiind îmbunătățirea stării de sănătate, potrivit nutriţionistul Lygia Alexandrescu, preşedinte al Societăţii Române de Educaţie Nutriţională.
„Postul intermitent, dieta keto bazată pe plante, nu pe proteine animale şi dieta mediteraneană se pare că vor fi alegerile cele mai populare pentru 2019, iar cacaoa, lactatele vegetale (din orez, ovăz, mazăre, cocos, cânepă, caju şi migdale) şi extractele din seminţe de cânepă (uleiurile în special) vor fi mult consumate în acest an. Din punct de vedere al macro şi micro-nutrienţilor, programele alimentare care vor fi adoptate în 2019 se vor concentra foarte mult pe aportul de grăsimi sănătoase, fibre alimentare şi probiotice”, susţine Lygia Alexandrescu, potrivit AGERPRES.
Trenduri în nutriție 2019 – Reprezentantul Societăţii Române de Educaţie Nutriţională mai afirmă că lipidele sau grăsimile sunt o sursă majoră de energie pentru organismul uman, însă nu e singura şi, în plus, o cantitate prea mare de grăsimi în dietă este dăunătoare.
Lygia Alexandrescu arată că există, însă, surse foarte necesare de grăsimi sănătoase la îndemână: nucile, migdalele, untura de peşte extrasă la rece, uleiul de măsline sau din sâmburi de struguri etc.
Unele dintre substanţele nutritive care creează multe probleme de sănătate din cauza neglijării aportului sunt fibrele alimentare, care fac parte din marea familie a glucidelor, dar care au o particularitate interesantă: fibrele alimentare nu se digeră de către organismul omului, ele par să fie un balast care se elimină odată cu celelalte reziduuri rezultate în urma procesului de digestie şi fermentaţie din intestin.
Carnea, laptele, ouăle, brânzeturile din alimentaţia zilnică nu conţin fibre. Pâinea şi cerealele ar putea, în mod normal, să fie o sursă importantă de fibre alimentare, cu o condiţie: cerealele să fie utilizate integral.
Trenduri în nutriție 2019 – Lygia Alexandrescu aminteşte că probioticele sunt culturi vii de bacterii care trăiesc în tractul digestiv în deplină armonie cu restul organismului.
„În ultimii 10 ani, aceste bacterii, care nu produc nicio boală, au fost studiate cu mare atenţie pentru a li se pune în evidenţă rolul pe care-l joacă în reglarea imunitară (stimulează producerea de imunoglobuline), în absorbţia nutrienţilor sau în tratamentul diareei la copii şi adulţi. Din păcate, echilibrul acestor culturi bacteriene este sensibil şi poate fi uşor perturbat de factori cum ar fi: stresul, antibioticele sau anticoncepţionalele. Probioticele se comportă ca nişte antibiotice naturale, care nu perturbă funcţionarea normală a tractului digestiv, însă pot inactiva agenţi patogeni periculoşi cum ar fi: Salmonela, E-coli, stafilococi etc.”, explică nutriţionistul.