Laringita acută este o inflamație a laringelui, cauzele afectării acestuia fiind în principal de natură infecțioasă, predominant virală și apoi într-o măsură mai mică, bacteriană. Alte posibile cauze carese circumscriu diagnosticului de laringită acută sunt: reflux gastro-esofagian, reacție alergică, în special după administrarea unui preparat ce conține iod, ca rezultat al radioterapiei, inhalarea de gaze sau vapori toxici, insuficiență renală, edem de stază și edem angioneurotic.
Tipuri de laringită
În funcție de durată și de intesitatea simptomelor se distinge laringita acută, inflamația de scurtă durată, care nu produce modificări ale caracteristicilor țesuturilor laringelui și laringita cronică, în cazul în care inflamația este de lungă durată și modifică țesuturile laringiene.
În ceea ce privește cauzele care determină ca laringita acută să devină cronică, adenoidita și bolile exantematice trebuie raportate la vârsta pediatrică.
La maturitate, cronicizarea afecțiunii este favorizată decarențele vitaminice, diabet, prezența alergenilor, a substanțelor chimice, inflamații ale căilor respiratorii superioare și inferioare, reflux gastroesofagian, utilizarea abuzivă a vocii și papilomatoza secundară unei infecții cauzate de virusuri papilloma.
Laringita acută – diagnostic clinic
Diagnosticul laringitei este de obicei clinic, stabilit pe baza simptomatologiei. De departe principalul simptom este disfonia (răgușeală), care uneori degenerează în afonie, pierderea tranzitorie a vocii. În plus, tabloul clinic poate cuprinde tuse uscată și iritantă, expectorare catarală sau mucoasă, uneori purulentă, senzație de uscăciune a gâtului și dispnee.
Laringita acută – abordare terapeutică
De cele mai multe ori, laringita acută are o evoluţie natural spre vindecare în 7-10 zile.
În laringita acută multe tratamente sunt simptomatice și, prin urmare, în cazul prezenței expectorației sunt administrate mucolitice, iar repausul vocal este esențial cu respectarea celor trei reguli (nu se ridică vocea, nu se vorbește mult și repede).
Corticosteroizii ajută la reducerea edemelor și a inflamației, iar dacă se suspectează o infecție bacteriană, medical va decide administrarea unui antibiotic.
Dacă refluxul gastroesofagian este cauza puseului de laringită se impune instituirea terapiei cu inhibitori ai pompei de protoni și antiacide.
La copil, cortizonul ușurează dispneea nocturnă.
La pacientul pediatric administrarea cortizonului în cazul laringitei acute este esențială și previne dispneea, mai ales a celei nocturne care-i se poate agrava starea și poate pune viața copilului în pericol.
În cazurile grave în care dispneea nu se rezolvă, este necesarsă se utilizeze intubațiaoro-traheală sau traheostomia.
Orice terapie a laringitei eșuează fără renunțarea la fumat
Printre măsurile non-medicamentoase care pot să faciliteze vindecarea se numără hidratarea corespunzătoare și eliminarea în totalitate dintre obiceiurile pacientului a fumatului și consumului de alcool. Altfel, oriceterapie aplicată laringitei, în special celei cu evoluție cronică și degenerativă, este în zadar.