Bronhopneumopatia obstructivă cronică – conduita terapeutică nemedicamentoasă

Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) reprezintă un grup de boli care include bronșita cronică și emfizemul.
Bronșita cronică afectează ireversibil bronhiile, îngustându-le, ceea ce împiedică plămânii să se golească în mod normal în timpul expirării. Emfizemul deteriorează structura țesutului pulmonar, afectând alveolele, zona în care are loc schimbul de gaze, ceea ce se însoțește cu o scădere progresivă a capacității respiratorii. Pereții alveolari devin mai puțin elastici și, prin urmare, aerul este evacuat cu dificultate din plămâni. În aceste condiții boala ajunge invalidantă afectând dramatic calitatea vieții pacientului.

Bronhopneumopatia obstructivă cronică – cauzele apariției

În Europa, cea mai frecventă cauză a BPOC este fumatul. Cu toate acestea, nu toți fumătorii dezvoltă BPOC, iar unii oameni cu BPOC nu au fumat niciodată. De aceea lumea medicală include printre posibile cauze: expunerea la poluarea ambientală (internă și externă), inhalarea unor gaze la locul de muncă, de-a lungul anilor, sau cauze ereditare.
Cercetările au arătat, de asemenea, că apariția astmului în timpul copilăriei poate crește riscul unei persoane de a dezvolta BPOCla maturitate

Bronhopneumopatia obstructivă cronică – stoparea fumatului, activitatea fizică și dieta, adjuvante terapeutice

Pentru a contracara efectele bolii și a îmbunătăți calitatea vieții, European Respiratory Society recomandă, pe lângă tratamentul medicamentos instituit de medicul curant, alte trei măsuri de conduită terapeutică:

1. Stoparea fumatului

- Articolul continua mai jos-

Pentru a preveni înrăutățirea bolii primul lucru pe care îl recomandă specialiștii este renunțarea la fumat. Beneficiile se văd imediat, după câteva zile. S-a constatat că odată renunțând la acest obicei rata de îmbătrânire a plămânilor pacienților cu BPOC va fi aceeași cu cea a unui nefumător.

2. Activitatea fizică și concentrarea pe respirație

Este foarte posibil ca în timpul activităților zilnice pacientul să aibă greutăți mari în a respira, cu o senzație acută de lipsă de aer. Nu este însă o situație periculoasă și senzația dispare repede când acesta se oprește din a mai face efort fizic. Disconfortul resimțit se dovedește neplăcut și alarmant, dar cea mai rea decizie care poate fi luată este evitarea activității fizice.
Specialiștii încurajează efectuarea zilnică a mișcare pentru îmbunătățirea condiției fizice și a tonusului general. Cele mai la îndemână activități sunt urcatul și coborâtul scărilor precum și mersul pe jos timp de 20 de minute pe zi. Pentru ameliorarea disconfortului și simptomelor se recomandă adminstrarea înainte de efort a analgezicelor.

3. Dieta

Este important ca alimentația sănătoasă să devină o parte din rutina zilnică, iar dieta să includă multe fructe și legume. În zilele în care starea pacientului este bună, medicul recomandă consumarea a 3-4 mese pe zi, iar în cele mai puțin faste se recomandă consumarea zilnic a 5-6 porții mai mici cu alimente ușoare, de preferat alimente și băuturi bogate în carbohidrați și proteine (de exemplu, paste, pui și pește). Greutatea în exces face respirația și mai dificilă, cu toate acestea, dacă pacientul este subponderalva nevoie de o dietă specială. Este permis să se bea alcool, cu condiția să fie în cantități moderate.

Alte articole:

- Articolul continua mai jos-

Viroze respiratorii – tot ce trebuie să știi despre ele

Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖

Articole recomandate

Recomandari