fbpx
Acasă ZM Special BOALA PARKINSON tratament și diagnostic

BOALA PARKINSON tratament și diagnostic

BOALA PARKINSON tratament și diagnostic – Această maladie este, în România, a doua boală degenerativă, ca frecvență a diagnosticului, după Alzheimer.

Este o boală progresiva a sistemului nervos, care afectează mișcarea. Simptomele apar treptat, uneori, începe cu un tremur abia vizibil la o singură mână. Tremorul este un simptom comun, dar, de asemenea, tulburarea cauzează frecvent rigiditate sau încetinirea mișcării. În fazele incipiente ale bolii, fața poate deveni inexpresivă, brațele nu se pot balansa, discursul e încetinit și, uneori, nedeslușit. Cu timpul, simptomele acestea se agravează și apar și altele noi.

SIMPTOME

BOALA PARKINSON tratament și diagnostic – Parkinson este o boală „parșivă”, insinuându-se pe neștiute în viața bolnavului, care confundă primele semne, adeseori, cu ale altor boli mai ușoare sau pur și simplu cu oboseala. Pe măsură ce progresează boala, semnele sunt însă tot mai evidente. Simptomele bolii Parkinson sunt:

  • Tremorul este semnul clasic al bolii Parkinson. Începe de obicei la o singură mână sau la doar câteva degete. Degetul mare nu mai reușește să atingă și să frece partea de deasupra a arătătorului. Tremorul se repetă chiar și când mâna stă pe o suprafață plană, fără să depună efort.
  • Bradikinezia este un alt simptom, care înseamnă încetinirea semnificativă a mișcărilor, pașii devin mai lenți și mai scurți, pentru cele mai simple gesturi se consumă tot mai mult timp.
  • Rigiditatea musculară poate apărea în oricare parte a corupului, nu doar la membre.
  • Deprecierea posturii și pierderea echilibrului. Postura devine încovoiată, iar episoadele de dezechilibru sunt tot mai dese.
  • Pierderea mișcărilor/gesturilor automate. În boala Parkinson, pacientul are o capacitate scăzută de a efectua mișcări automate, inclusiv capacitatea de a zâmbi sau de a-și mișca brațele în timpul mersului.
  • Modificări de vorbire. Pacientul cu Parkinson va vorbi mai încet și mai lent decât înainte, va ezita înainte de a lega o frază și, în general, va avea un discurs monoton, „spart” uneori de inflexiuni neobișnuite.
  • Modificări de scriere. Și scrisul pacientului cu Parkinson suferă modificări. El poate fi mai mic și/sau tremurat.
Articolul continua mai jos

BOALA PARKINSON tratament și diagnostic – Vizita la medic, la primele semne din cele listate mai sus, este importantă în primul rând pentru a afla dacă ele definesc un Parkinson incipient sau sunt cauzate de o altă boală.

CAUZE

BOALA PARKINSON tratament și diagnostic – În boala Parkinson, neuronii se deteriorează treptat și mor. Uneori, această situație este provocată de pierderea neuronilor responsabili cu producerea de dopamină, în creier. Atunci când nivelurile de dopamină scad, este provocată o activitate anormală a creierului, care duce la simptome ale bolii Parkinson.

Cauza bolii Parkinson nu este cunoscută, dar mai mulți factori par să joace un rol, printre care:

  • Genele – cercetătorii au identificat mutații genetice specifice care pot provoca boala Parkinson. Dar acestea sunt prezente în ​​cazuri rare, cu mulți membri ai familiei afectați de boala Parkinson.
  • Declanșatoare de mediu. Expunerea la anumite toxine sau factori de mediu poate crește riscul de boală Parkinson, dar riscul este relativ mic.

BOALA PARKINSON tratament și diagnostic – Cercetătorii au observat, de asemenea, că multe schimbări au loc în creierul persoanelor cu boala Parkinson, deși nu este clar de ce se întâmplă asta. Aceste modificări includ:

  • Prezența corpilor Lewy – acestea sunt pâlcuri de substanțe specifice din interiorul celulelor creierului, care au fost identificați ca markeri microscopici ai bolii Parkinson.
  • Alpha-synuclein – care se găsește în corpii Lewy. Este o proteină naturală care se află în toți corpii Lewy, într-o formă grupată, care nu se poate descompune.

Citește și Cafeaua ar putea reduce riscul de dezvoltare a bolilor Alzheimer si Parkinson

Factori de risc

BOALA PARKINSON tratament și diagnostic – Factorii de risc pentru boala Parkinson includ:

  • Vârsta. Tinerii rareori dezvoltă boala Parkinson, acesta începe, de obicei, după 60 de ani, iar riscul crește odată cu vârsta.
  • Ereditatea. Având o rudă apropiată cu boala Parkinson cresc riscurile de a dezvolta. Cu toate acestea, riscurile sunt încă mici, dacă nu ai multe rude în familie cu boala Parkinson.
  • Sexul. Este mai probabil ca bărbații să dezvolte boala Parkinson, decât femeile.
  • Expunerea la toxine. Erbicidele și pesticidele pot crește ușor riscul de apariție a bolii Parkinson.

Complicaţiile

BOALA PARKINSON tratament și diagnostic – Boala Parkinson este adesea însoțită de aceste probleme suplimentare, care pot fi tratate:

  • Problemele cognitive (demența) și dificultățile de gândire se întâlnesc de obicei în stadiile avansate ale bolii Parkinson.
  • Depresia și schimbările emoționale pot să apară uneori în stadiile incipiente. Tratamentul depresiei este util, pentru a putea face mai ușor tratamentul celorlalte semne și cauze ale bolii Parkinson.
  • Modificări emoționale, cum ar fi teama, anxietatea sau pierderea motivației. Medicii vă pot oferi medicamente pentru a trata aceste simptome.
  • Probleme de înghițire. Pot să apară dificultăți de deglutiție pe măsură ce starea pacientului progresează.
  • Probleme de mestecare. În stadiile avansate ale bolii Parkinson sunt afectați mușchii din gură, ceea ce face ca mestecarea să fie dificilă și poate duce până la sufocare și hrănire necorespunzătoare.
  • Problemele de somn și tulburările de somn afectează de asemenea  persoanele cu boala Parkinson. Medicamentele pot ajuta la problemele de somn.
  • Probleme ale vezicii urinare – respectiv imposibilitatea de a controla urina sau dificultăți de urinare.
  • Constipație. Apare, în principal, datorită unei digestii mai lente

TRATAMENT

BOALA PARKINSON tratament și diagnostic – Opţiunile terapeutice existente în prezent pot fi clasificate după cum urmează:

A. Dopaminergice – forme de terapie care cresc transmiterea dopaminergică prin:
a) creşterea concentraţiei dopaminei sinaptice (levodopa);
b) utilizarea de agonişti dopaminergici (ergolinici sau nonergolinici, având selectivitate diferită pentru subtipurile de receptori de
dopamină);
c) creşterea eliberării de dopamină în fanta sinaptică;
d) blocarea recaptării de dopamină;
e) inhibiţia degradării dopaminei (inhibitorii de monoaminoxidază, MAO şi inhibitorii de catecol-O-meti l-transferază);
B. Nondopaminergice – prin anticolinergice şi medicamente care modifică activitatea sinaptică a altor neurotransmiţători (serotonină, glutamat, noradrenalina, GABA).
C. Neuroprotectoare – unele dintre medicamentele de mai sus, pot avea, cel puţin teoretic, şi efecte neuroprotectoare.
D. Terapii medicamentoase în dezvoltare
E. Intervenţii chirurgicale
a) ablative (cu tendinţa de a fi din ce în ce mai puţin utilizate).
b) stimulare cerebrală profundă (din ce în ce mai mult folosită, cu rezultate promiţătoare).
c) de transplant celular (doar în studii de cercetare experimentală şi clinică).

BOALA PARKINSON tratament și diagnostic – Cercetătorii Universităţii de Medicină „Ivan Secenov” au descoperit că 86% dintre pacienţii diagnosticaţi cu Parkinson suferă de tulburări de somn, ceea ce le agravează şi mai mult starea de sănătate.

Există însă şi metode care pot trata această afecţiune: „Tulburările de somn, cunoscute şi ca fragmentări ale somnului, au fost identificate în cazul a 86% dintre pacienții suferinzi de Parkinson aflaţi în stadiile avansate ale bolii. Cercetătorii au descoperit o conexiune între tulburările de somn la pacienţii bolnavi de Parkinson şi o serie de tulburări neuropsihice, cum ar fi deteriorarea funcţiilor cognitive, oboseala sau apatia” – spune cercetătorul şef al Departamentului de boli ale sistemului nervos şi neurochirurgie, dr. Marina Nodel. Aceasta susține că cercetătorii au descoperit în tulburările de somn o manifestare caracteristică bolii Parkinson.

„Dificultățile în procesul de adormire, trezirea frecventă în timpul nopţii și agitația motorie pe timp de noapte pot apărea cu mult înainte de declanșarea bolii Parkinson. În plus, boala Parkinson este mai greu de suportat dacă există şi tulburări, deoarece somnul nu își îndeplinește funcția protectoare de a restabili conexiunile nervoase și de a curăța creierul de proteine nedorite. Dificultățile în tratamentul tulburărilor de somn la persoanele cu boala Parkinson sunt cauzate de faptul că, în această stare, multe medicamente pentru somn nu pot fi administrate fiindcă afectează funcția creierului”

Dr. Marina Nodel.

În astfel de cazuri se recomandă să fie prescrise medicamente cu melatonină, deoarece, împreună cu pastilele de dormit, acestea, de asemenea, au un efect de normalizare şi reglare a ritmurilor biologice. „Refacerea somnului ar trebui considerată o componentă necesară în tratarea cu succes a bolii Parkinson, pentru că acest lucru ar permite persoanelor în vârstă să-şi mențină starea fizică activă și bunăstarea emoțională o perioadă mai lungă de timp”.

BOALA PARKINSON tratament și diagnostic – un Registru Național al bolnavilor de Parkinson

O nouă iniţiativă pentru susţinerea bolnavilor de Parkinson urmăreşte crearea unui registru naţional care să-i includă pe toţi cei afectaţi de această maladie degenerativă. Se estimează că în toată ţara sunt câteva zeci de mii de bolnavi, iar după identificarea lor ar putea fi incluşi în programe colective de terapie pentru a-i scoate din apatie şi izolare.

În România există doar date aproximative referitoare la incidența bolii Parkinson. Estimările arată că există între 70.000 și 73.000 de cetățeni români care suferă de această boală. Maladia poate fi tratată, însă este o boală cronică, iar una dintre marile provocări ridicate de gestionare consecințelor bolii este modul în care societatea îi integrează pe acești oameni. Una dintre soluții ar fi crearea de comunități în care să fie aplicate strategii de terapie, spune medicul clujean Camelia Căpușan.

„Pe de o parte, profilul bolii Parkinson include apatia, izolarea, comunicarea deficitară. Pe de altă parte, nevoia de comunicare rămâne acolo. Oamenii au nevoie de suport, pe care o vizită la medic, o dată pe lună sau o dată la trei luni, nu îl poate satisface și atunci am gândit să-i facem o resursă unii pentru alții, dintr-o grămadă de persoane împrăștiate să-i facem o comunitate”.

Dr. Camelia Căpușan

Studiile medicale mai arată că această boală nu afectează durata vieții, ci calitatea ei.

 

Citeste si

Urmăreşte ultimele ştiri medicale pe Youtube şi Facebook

15,938FaniÎmi place
634AbonațiAbonați-vă

SFATUL MEDICULUI Infecția cu virus hepatitic. Riscuri, prevenție, diagnosticare și tratament

Primeşte la prima oră a zilei cele mai noi ştiri din domeniul medical direct pe email!

Un serviciu oferit de către Feedburner.
Politica de confidenţialitate - https://policies.google.com/privacy

Cele mai citite

ULTIMELE ARTICOLE

Recomandări ZM

Ce sunt alergiile alimentare? Cauze, tipuri, diagnostic, tratament

Ce sunt alergiile alimentare? Alergia alimentară este o reacție exagerată a sistemului imunitar la...

Mușcătura de viperă – cum o recunoaștem, simptome, primul ajutor

Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Baia Mare a lansat o campanie de prevenire adresată...

Infecția cu rotavirus se previne prin vaccinare

În prezent, nu există niciun medicament specific capabil să combat infecția cu rotavirus . De...

Rezistența la antibiotice

În ultimii ani, rezistența bacteriană a devenit un fenomen mondial, ce presupune o adevărată...

Dureri abdominale puternice? Pot fi semnele unei boli grave

Abdomenul acut reprezintă orice tulburare nontraumatică sau traumatică, care apare brusc, în zona abdominală...

Epilarea definitivă cu laser, avantaje și dezavantaje

A fi frumoasă și mereu în tendințe cu moda este primordial la majoritatea femeilor....