Laszlo Attila – Avem un județ unde 84% dintre nou-născuți sunt stigmatizați

Dr. Laszlo Attila, președintele Comisiei pentru Sănătate Publică din Senatul României, a declarat în cadrul Forumului Serviciilor și Tehnologiilor Medicale că în ceea ce privește sănătatea, ne aflăm în fața unor schimbări majore. Principalul obiectiv este debirocratizarea. Se lucrează la un sistem de programări realizate de calculator și date stocate electronic.

Laszlo Attila – Legea cercetării stă în parlament de ani de zile deoarece lobby-ul agricultorilor și-a impus punctul de vedere.

Aceste lege prevede ca în cazul stațiunilor de cercetare, se face o analiză a locurilor unde se face cercetare, și acea suprafață nu poate depăși 60 de hectare dacă este intravilan. În cazul nostru sunt 147 de hectare intravilan, iar Colegii academicieni de la Agricultură blochează adoptarea acestei legi. Mai devreme sau mai târziu ar fi oportună adoptarea acestei legi a cercetării care să reglementeze problemele legate de salarizare și de integrarea clinică.  Aș recomanda să vadă structura bugetelor spitalelor sau universităților. Sunt cazuri unde bugetul unei clinici provine 1/3 din activitate medicală și 2/3 din cercetare. Instituțiile medicale, respectiv universitățile,  au firme ce au ca și scop punere în piață a produselor sau rezultatelor cercetării proprii.

Laszlo Attila – Prioritatea numărul unu este de a depăși acest an din punct de vedere financiar.

Suntem în pragul unor schimbări majore. Trebuie să depășim niște praguri extrem de stringente. Prioritatea numărul unu este de a depăși acest an din punct de vedere financiar. Toată lumea așteaptă rectificarea bugetară, să vedem cum încheiem anul. În același timp, noi la 1 octombrie trebuia să avem proiectul de buget, să avem dezbateri în comisii și până la sfârșitul anului să avem un buget adoptat care să intre în vigoare de la 1 ianuarie.  Încă nu a fost înregistrat niciun proiect de buget și foarte probabil vom lucra accelerat, vor fi discuții superficiale ca să ne încadrăm în termene.

- Articolul continua mai jos-

Laszlo Attila – Sunt de părere că atunci când bugetul unui minister crește de șapte ori  în 10 ani de zile ar trebui să se vadă și rezultatele.

S-au făcut pași înainte privind salarizarea în domeniul public. Plata serviciilor a rămas neschimbată, bugetele pentru compensarea medicamentelor a rămas neschimbată. Acest efort a dus la o creștere salarială mare în domeniul public.  Acum managerii se confruntă cu o serie de probleme, cu toate efectele ce au decurs din aceste măsuri. Sunt de părere că atunci când bugetul unui minister crește de șapte ori  în 10 ani de zile ar trebui să se vadă și rezultatele. Nu vedem acel salt, atunci când într-o perioadă atât de scurtă crește un buget chiar așa de mult. Avem o serie de probleme legate de creșterile salariale. Am propus etapizarea acestor creșteri. Să facem analiză la ce nu funcționează și să condiționăm corecturile de rigoare care se impun. Să le reevaluăm după o perioadă rezonabilă,  și dacă s-a îndeplinit să trecem la următoarea etapă și în final să ajungem la 172%. În centrele universitare avem probleme cu gărzile, cu asigurarea continuității activității medicale datorită lipsei de personal.

Laszlo Attila – Trebuie să facem o diferențiere și nu cred că este normal să avem nopți de vineri cu 60 de trimiteri din Spitalele din jurul nostru

Unul dintre lucrurile pe care le discutăm este problema plății diferențiate a activității medicale. Într-o analiză care a cuprins situația din 170 de spitale, raportările sunt făcute în proporție de peste 95% de șefii de secție. Cu alte cuvinte, dacă sunt zece oameni pe acea secție, vezi doamne, nouă oameni nu au făcut nimic. O altă problemă este trimiterea pacienților și diferențierea în funcție de rata de trimitere la alte unități a pacienților care intrau în competența instituției. Dacă luăm exemplul Institutul Fundeni, 0,85% dintre pacienții internați sunt trimiți către alte instituții.  Trebuie să facem o diferențiere și nu cred că este normal să avem nopți de vineri cu 60 de trimiteri din Spitalele din jurul nostru. Și toate cazurile se acutizează vineri la ora patru sau la cinci. Dacă tot vorbim de diferențierea plăților, un element destul de important este diferențierea rezolvării cazului dacă intră în competența ta, sau dacă ar intra în competența ta și l-ai trimis. Foarte probabil, mai devreme sau mai târziu va fi și acolo o diferențiere. Lucrurile nu sunt finalizate, dar acestea sunt o parte din priorități.

Laszlo Attila – Suntem obligați să ținem pacienți în spitale pentru că nu avem unde să îi trimitem.

Dacă ne uităm la structura demografică a societății noastre avem 760.000 de persoane trecute de 75 de ani care trăiesc singure în mediul rural. Cel mai probabil la fel este și în mediul urban. Dintre aceștia 76% sunt femei. Ne lipsesc instituții fără de care nu prea putem face față. Suntem obligați să ținem pacienți în spitale pentru că nu avem unde să îi trimitem. După o fractură se pune o proteză, și apoi cinci sau șapte zile ce faci cu pacientul respectiv? Unde îl trimiți? Este în faza de imobilizare. Nu avem astfel de categorii de instituții medicale. Din studiile făcute în județul Cluj, numărul necesar de paturi era între 400 și 600. Trebuie să gestionăm problemă detensionării cu cazurile care necesită tratamente intensive de lungă durată în terapia intensivă a spitalului. Sau ce facem cu acele cazuri când suntem pe ultimii metri de viață, 78% dintre populație stă la bloc, și mai multe generații asistă cum cel care este în vârstă îi părăsește. Sunt nevoiți să asiste la acest fenomen natural pentru noi, dar foarte traumatizant pentru cei care nu au cunoștințe medicale.

Laszlo Attila – Avem un județ unde nou-născuții sunt stigmatizați în proporție de 84%, pentru că toți copiii se nasc cu ”ceva”.

Astfel de întâlniri sunt, marea majoritate în București. Vocea provinciei este mai slabă. Noi suntem puși în situația de crea cadru legal pentru niște decizii care să reglementeze problemele de sănătate publică. Este foarte greu să iei decizii când datele nu reflectă realitatea. La ora actuală, despre cei care nu sunt în relație cu Casa nu avem nicio dată statistică, despre ce diagnostic sau ce tratament i s-a administrat. Aceștia reprezintă 20%. Datorită sistemului actual de finanțare, unele sunt cosmetizate. Eu sunt pediatru și marea majoritatea a cazurilor din clinicile de pediatrie sunt gât roșu, febră, diaree. Avem un județ unde nou-născuții sunt stigmatizați în proporție de 84%, pentru că toți copiii se nasc cu ”ceva”. Scopul este ca serviciile medicale să fie decontate cu un indice de complexitate mai mare.

Laszlo Attila – Nu suntem foarte departe de acea situație în care să vorbim de programări automate

Tot din analiza celor 170 de spitale, reiese că dacă toți ar raporta tot ceea ce au făcut, nu am mai avea probleme și am fi mai sustenabili pentru finanțarea sistemului. Datorită acestui mod de raportare centrele universitare sunt asaltate, nu mai fac față numărului mare de cazuri. În acest timp, alte capacități stau în altă parte fără să fie utilizate. Dacă vorbim de informatizare să știți că nu suntem foarte departe de acea situație în care să vorbim de programări automate. Programarea pacienților să fie făcută de calculator. Sunt alte surprize pregătite din punct de vede tehnic, dar sunt anumite constrângeri financiare.

Prioritatea numărul unu este debirocratizarea. Proprietarul datelor este pacientul. Rolul nostru este de a informa și decizia le aparține. Legislația noastră este făcută în așa fel încât în fața organelor de control, trebuie prezentat pe hârtie orice document. Raportările trebuie făcute preventiv. Legislația actuală în vigoare nu ne permite stocarea datelor electronic, în mod oficial. Ele trebuie scoase pe hârtie și raportate. Una dintre priorități este acest aspect.

- Articolul continua mai jos-

Laszlo Attila – La ora actuală noi nu motivăm medicul de familie să pună un diagnostic, chiar dacă intră în competența sa.

Sunt foarte multe discuții și studii de fundamentare legate de medicina primară. Un screening, un diagnostic precoce fără medicina primară nu există. La ora actuală noi nu motivăm medicul de familie să pună un diagnostic, chiar dacă intră în competența sa. Lucrăm la legile sectoriale și intenția noastră este să ajungem la o formă, astfel încât la un bărbat de 50 de ani să îi se facă screening pentru cancerul de colon. Iar dacă este femeie să creăm capacitățile necesare ca investigațiile să se deruleze în funcție de vârstă și pe mai multe specialități. Degeaba vorbim de obligativitate până nu avem infrastructura necesară.  Avem județe unde avem mamografe neutilizate, iar la Cluj de exemplu lista este foarte lungă.

Citește și:

Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖

Articole recomandate

Recomandari