Acasă Ştiri Medicale Cercetare în spitale - o sursă de venit importantă - VIDEO

Cercetare în spitale – o sursă de venit importantă – VIDEO

Prof. univ. Dr. Irinel Popescu, președintele Academiei Române de Științe Medicale, a atras atenția, în cadrul Forumul Serviciilor și Tehnologiilor Medicale, activității de cercetare în spitale.

”Dacă Managementul spitalelor știe să integreze și să folosească cercetarea, este unul dintre cele mai utile instrumente de care dispune spitalul modern în momentul de față. Cercetarea clinică este finanțată de multe ori de firmele de medicamente. Aceste finanțări sunt consistente și profită și spitalul de aceste proiecte. Se acumulează cunoștințe care ne folosesc tuturor pentru viitoarele strategii terapeutice”, a declarat Prof. univ. Dr. Irinel Popescu, în cadrul evenimentului.

Cercetare în spitale – Sunt probleme în ceea ce privește statutul, poziția și îndatoririle cercetătorilor

”În spitalele clinice se găsesc cercetători. Vorbesc și în calitate de Președinte al Academiei de Științe Medicale. Mulți dintre cercetători au intrat în spitale prin concursuri organizate de Academia de Științe Medicale. Problemele sunt destul de vaste, în ceea ce privește statutul lor, poziția lor și îndatoririle lor. Pentru unii a fost o portița de a obține la un moment dat un post într-un spital universitar, atâta vreme cât posturile pe UMF erau blocate, posturile pe Ministerul Sănătății erau blocate, și s-au trezit în spitale. Nu trebuie uitat însă că ei au intrat ca cercetători, fac parte din nuclee de cercetare ale Academiei de Științe Medicale. Academia ar trebui să își asume coordonarea acestora”, potrivit prof. univ. dr Irinel Popescu.

Cercetare în spitale – Salarizarea, cea mai importantă problemă a cercetătorilor

”Aici am avea nevoie de un cadru legislativ mai bun decât cel din momentul de față. Există o propunere de lege care a fost înaintată Parlamentului. În această propunere la un moment dat era cuprins faptul că ar fi mai bine ca salarizarea lor să fie făcută prin Academia de Științe Medicale. În acest fel ar exista un plan pentru cercetarea în spitale,  iar ei să își îndeplinească puțin mai bine decât o fac acum, atribuțiile pe care le au. Ministerul Sănătății, care îi plătește, ar putea să îi folosească mai eficient. Ar putea să le ceară indicatori pe care să îl folosească în programele naționale de sănătate, în politicile de sănătate. Sunt o resursă umană importantă, subutilizată.  S-a pus problema salarizării și a statutului lor în spitale. S-a ajuns la situația în care unora nu li s-a dat dreptul să acceadă la pacienți pentru că li s-a spus că ei sunt cercetători și nu au voie să facă muncă la patul bolnavului. Ce mai mare parte dintre ei și-au obținut specializarea în diverse ramuri ale medicinei prin rezidențiat și prin concurs.  Statutul lor ar trebui să fie reglementat. S-au făcut progrese în domeniul legislativ. Nivelul lor de salarizare ar putea fi echivalat cu gradele profesionale din rețeaua Ministerului Sănătății. Însă nu se aplică peste tot. Unii beneficiază de salarii similar medicului primar, alții nu. Cred că trebui folosită această resursă umană importantă din spitale”, explică prof. univ. dr. Irinel Popescu.

Cercetare în spitale – Prezența cercetătorilor  în spitale poate fi o sursă de venit importantă pentru spitalul respectiv.

”Spitalele pot obține venituri suplimentare din activitatea de cercetare în spitale și din contractele de cercetare. Aceste venituri suplimentare se pot manifesta pe mai multe paliere. O parte din infrastructura de spital se datorează proiectelor de cercetare accesate de echipa de cercetători. Un proiect al Academiei de Științe Medicale și-a propus să formeze centre de angiografie în sistemul național de sănătate. Proiectul inițial a fost a Ministerului Sănătății, dar la vremea respectivă nu dispunea de fondurile necesare. Academia de Științe Medicale, o instituție a Ministerului, și-a asumat această manieră de a accesa fondurile pentru a dota rețeaua medicală cu angiografe. Aceste unități, beneficiare ale proiectului, au datoria să facă cercetare timp de cinci ani de zile pe aparatura pe care au primit-o. Apoi aparatura va aparține spitalului.  S-au accesat fonduri europene importante, iar 17 spitale au beneficiat de acest tip de dotare”

Cercetarea în spitale –  aparatură de ultimă generație obținută prin proiecte europene de cercetare

”A fost și proiect POSDRU prin care am încercat să formăm resurse umane. În afara cursurilor de formare am achiziționat și aparatură. Un aparat ce a reprezentat un progres important pentru chirurgia de transplant hepatic. Până să avem acest aparat nu știam dacă un aparat care sosește va funcționa sau nu în organism. Avem ceea ce se cheamă non-funcția primară, o complicație foarte mare în transplantul hepatic și care te obligă să înlocuiești imediat ficatul respectiv care nu funcționează, dacă ai cu ce. De cele mai multe ori nu ai cu ce într-un timp atât de rapid. Prin intermediul aceste mașini ficatul este perfuzat și evaluat timp de două ore. De atunci nu am mai avut nicio non-funcție. De fiecare dată am știut dacă ficatul va funcționa sau nu. Am achiziționat un sistem de navigare hepatică, similar cu ce se întâmplă în chirurgia creierului. Chirurgul beneficiază de acest sistem de navigare care ne conduce cu precizie la locul tumorii. Un sistem de reconstrucție tridimensională care localizează cu maximă precizie tumorile la nivelul ficatului. În cadrul unui astfel de program, la Institutul Fundeni au fost achiziționate aparate de investigație și de tratament care ar fi fost greu de achiziționat în alte condiții. Cercetarea a fost o portiță prin care s-au achiziționat aparate importante și pe care le folosim cu mult succes”, potrivit prof. univ. dr. Irinel Popescu.

Cercetare în spitale – Centrul de Excelență în Medicina Translațională de la Institutul Fundeni, rezultatul unui proiecte european de cercetare.

”Centrul de Excelență în Medicina Translațională este ultima clădire din platforma Fundeni, finalizată în anul 2016, și care este tot rezultatul unui proiect european. Acest centru ara aparatură de ultimă generație pentru cercetare. Aici se face și învățământ, atât cu studenții cât și cu rezidenții pe aparatura achiziționată prin acest proiect de cercetare.  O parte din activitate include un simulator pe care învață rezidenții. De asemenea, un manechin pe care rezidenții învață să intubeze, să instaleze linii venoase Clădirea are cinci ani menirea de a fi folosită exclusiv pentru cercetare dar apoi poate fi folosită cu alte destinație”, a declarat prof. univ. dr. Irinel Popescu.

Sunt destule exemple de programe de profilaxie în care s-a investit foarte mult și care au fost un fiasco total.

”Legat de screening și profilaxie, este o problemă ce ține de filozofia generală a finanțării sănătății. Această finanțate e finită, nu se poate întinde, trebuie să împărțim ce avem. S-a spus și de ideea de participare și coplată la actul medical. Mi se pare importat ca oamenii să fie informați. De aici încolo, cum finanțăm este o problemă la care trebuie să ne gândim foarte bine. Știu destule exemple de programe de profilaxie în care s-a investit foarte mult și care au fost un fiasco total. Și nu doar în România. Oamenii dacă sunt informați pot face testări individuale. Programele naționale trebuie extrem de bine gândite atunci când costurile și banii investiți se justifică pe rezultatele obținute. Riscăm să risipim bani pe care îi putem folosi mai eficient în altă direcție. Sună foarte atractiv să facem prevenție. Inversul s-a observat în cancerul de prostată. S-a ajuns la supratratament.  S-au făcut abuziv puncții de prostată, oamenii au fost chinuiți, abuzați, iar urologii americani nu mai recomandă. Trebuie gândite foarte bune investițiile în profilaxie la nivel general. La nivel individual fiecare face cum știe și cum consideră că e mai bine pentru propria lui sănătate”, consideră prof. univ. dr. Irinel Popescu.

Citește și:

Urmăreşte ultimele ştiri medicale pe Youtube şi Facebook

10,914FaniÎmi place
54AbonațiAbonați-vă

ULTIMELE ARTICOLE

relocarea

Relocarea Maternității Giulești – când și cum?

Relocarea Maternității Giulești - când și cum? Autorităţile sanitare vor lua o decizie cu privire la activitatea Maternităţii Giuleşti din Capitală, eventual, reluarea internărilor, spre sfârşitul acestei săptămâni, joi sau vineri. Sorina Pintea a precizat că se aşteaptă rezultatele analizelor...
dr. Carmen Orban

Carmen Orban: „La Institutul Clinic Fundeni, concurența înseamnă progres”

În pragul iernii ne reîntoarcem la Institutul Clinic Fundeni pentru un dialog despre performanță și progres, cu dna conf. univ. dr. Carmen Orban, managerul prestigioasei instituții medicale bucureștene. CARMEN ORBAN: „Cifrele de transplant au scăzut dramatic din cauza lipsei donatorilor” Ziar...
platformă de aterizare smurd

Platformă de aterizare SMURD, la Botoșani

Platformă de aterizare SMURD - Proiectul privind extinderea și modernizarea infrastructurii de operare a serviciilor de urgență pentru salvare aeriană și comunicații prevede și construirea unei platforme de aterizare a elicopterelor, în Botoșani. În cazul unei urgente pe timp de...

Cele mai citite