Care sunt factorii declanșatori și favorizanți în bolile respiratorii? Stă în puterea noastră să ne ferim de ei sau, dimpotrivă, suntem victime „inocente”?
Răspunsul corect este… la jumătate de drum. În unele cazuri, omul își provoacă singur acest tip de suferințe. Există însă și situații în care este victima locului în care trăiește și a unei politici locale și globale neprietenoase cu mediul.
Bolile respiratorii și poluarea
Într-o listă scurtă a factorilor care cauționează apariția bolilor respiratorii se numără și poluarea, avertizează medicii. Și nu neapărat poluarea industrială, ci chiar și cea a marilor aglomerații urbane. Zonele în care suntem puternic expuși sunt și intersecțiile marilor artere care străbat orașele, acolo unde apar de obicei și blocaje în trafic, care duc la creșterea emisiilor de poluanți în aer.
Poluarea este al doilea factor generator pentru bolile respiratorii, după tabagism (acesta din urmă fiind însă provocat de om sieși și semenilor lui).
Prof. dr. Florin Mihălțan, șeful Clinicii de pneumologie din cadrul Institutului „Marius Nasta”, ne explică în ce măsură poluarea urbană și poluarea industrială duc la deteriorarea stării de sănătate, declanșând bolile respiratorii.
„Trebuie să știm că poluarea industrială este alcătuită din mai mulți factori însumați, cum ar fi: particule, pulberi, emanații ale coșurilor fabricilor. Unele indstrii sunt recunoscute ca fiind puternic poluante, iar aici avem: industria de ciment, industria carboniferă, industria siderurgică. Pe locul doi ca factor de poluare, după marile industrii, se află gazele toxice. Aici, bioxidul de sulf, nitrogen, dioxidul și, nu în ultimul rând, particulele Diesel din combustia automobilelor care sunt competitive cu toți ceilalți factori poluanți din punctul de vedere al efectelor nocive”.
Medicul Florin Mihălțan ține să precizeze că în intersecțiile aglomerate, pericolul este și mai mare, datorită faptul că gradul poluării prin particulele Diesel este la cote foarte înalte. Nu întâmplător, în mai multe țări din Uniunea Europeană, au fost luate măsuri care limitează utilizarea automobilelor cu motoare Diesel, au apărut taxe suplimentare sau majorate ori se bonifică achiziționarea de automobile cu surse de energie prietenoase cu mediul.
„Toți cei care sunt în preajma unor intersecții aglomerate, cu circuite laborioase, cu multe stopuri, sunt cu expunere maximă și această expunere se realizează în principal prin particulele Diesel”, spune medicul, continuând: „acest lucru explică de ce în multe țări deja au început niște măsuri nepopulare de reducere a vânzărilor de mașini Diesel, de restricționare circulației lor în centrele orașelor și de realizare a unor contramăsuri care pot să stopeze acest fenomen, începând de la perdelele de vegetație, până la mașinile hibrid, mașini electrice care să înlocuiască acest tip de consum Diesel”.
Bolile respiratorii – factori de risc
- vârsta și sexul – astmul bronsic apare cu frecventă crescută până la 40 de ani; până la pubertate este mai frecvent la băieți, apoi raportul se inversează. În cancerul bronho-pulmonar boala debutează ambele sexe la aceeași vârstă, dar e mai diagnostocată mai mult la bărbați.
- moștenirea genetică – contează în apariția mucoviscidozei, sensibilitatea individuală, atopia din astmul bronsic, deficitul de IgA, de alfa-1-antitripsină.
- tabagismul – este factor etiologic și agravant în cazul bronhopneumopatiilor nespecifice și al cancerului bronho-pulmonar; riscul crește proporțional cu numărul țigaretelor fumate pe zi și durata în ani a fumatului, riscul de cancer fiind de 40 de ori mai mare la fumători decât la nefumători.
- efortul fizic poate induce criza de astm bronșic; pentru că în efort crește frecvența respiratorie și volumul de aer ventilat – care de multe ori este încărcat cu praf alveolar sau cu gaze iritante,care pătrund în căile respiratorii și în pulmoni.
- factorii psihici – cumulul mai multor evenimente stresante – emotii puternice, reflexe conditionate, situatii conflictuale, traume psihice, personalitate nevrotică – mărește susceptibilitatea individului la boală.
- imunitatea scăzută favorizează instalarea repetată a infecțiilor respiratorii, creându-se condiții favorizante pentru o evoluție cronică.
- confortul locuinței poate genera de asemenea bolile respiratorii, atunci când vorbim de temperatură prea scăzută sau prea ridicată, aer uscat, aer viciat, aer condiționat, prezența mucegaiurilor etc.
- condițiile meteorologice pot favoriza și ele bolile respiratorii, datorită valorilor extreme – pozitive sau negative – și/sau variațiilor mari de temperatură, umiditate, presiune atmosferică etc. condițiile sezoniere favorizează apariția de epidemii: viroze respiratorii, gripă, cu incidență maximă în lunile ianuarie-februarie.
- poluarea mediului înconjurător prin: industrializare, urbanizare, noxe domestice; statisticile arată că incidența cancerului pulmonar e de nouă ori mai mare în marile orașe decât în mediul rural.
- factorii profesionali – expunerea la un mediu poluat, la locul de muncă.