fbpx
Acasă Info Pacient Apnee în somn - simptome, cauze, tratament

Apnee în somn – simptome, cauze, tratament

Sindromul de apnee în somn, asociat de cele mai multe ori cu sforăitul cronic, este o problemă de sănătate care nu trebuie neglijată. Pentru că, spune medicul specialist, „asta înseamnă că, în timpul somnului, de minim 10 ori pe oră – dar se poate ajunge până la de 70-80 de ori pe oră – se oprește complet respirația sau scade foarte mult în amplitudine.

Sindromul de apnee în somn – ce trebuie să știi despre el

Despre această afecțiune – destul de des întâlnită dar prea puțin luată în seamă – aflăm mai multe de la dr. Ioan Alexandru Bulescu, medic specialist ORL și membru al Societății Internaționale de Chirurgia Somnului.

„Vorbim aici de apnee – sau oprirea completă a respirației sau de hipopnee – când respirația nu mai are amplitudinea corectă și scade foarte mult. Am avut pacienți care au avut până la 80 de opriri ale respirației pe oră. De asemenea, am avut pacienți care au avut apnee de 2 minute jumătate”, spune medicul, care continuă: „Este foarte mult, se sperie pacienții în momentul în care le spun lucrurile astea, dar asta, cred eu, ar trebui să-i avertizeze că există o problemă severă și să-i avertizeze că ar trebui să se trateze”.

Există două motive pentru care, deși sindromul de apnee în somn e o afecțiune relativ comună, nu sunt chiar așa de mulți cei care se prezintă la medic și, apoi, odată diagnosticați, cei care acceptă un tratament sau altul.

„Pentru că pe lângă faptul că pacienții nu sunt conștienți de problema asta, în momentul în care devin conștienți și le explic cum stă situația, foarte mulți refuză tratamentul, pentru că nu acceptă un tratament pe termen lung sau nu acceptă o serie de intervenții chirurgicale, ci cer o soluție simplă: n-avem o pastilă pentru asta? Momentan nu. Dar avem o serie de soluții de tratament care sunt foarte eficiente”.

Cum se poate trata sindromul de apnee în somn

Cu medicamente, deocamdată: nu, spune medicul. Există niște medicamente experimentale care abia în viitor vor intra probabil în protocolul de tratament.

„Pentru moment, standardul de aur, deci cel mai bun tratament și utilizat în toată lumea este cel cu presiune pozitivă. Așa numitul CPAP. Este de fapt un dispozitiv, care printr-o mască, introduce aer cu presiune pozitivă în calea respiratorie, astfel încât ea să nu se mai închidă. Deci, împiedică închiderea căii respiratorii și ajută respirația să fie normală”, spune dr. Ioan Alexandru Bulescu.

Dacă se normalizează fluxul de aer, nu mai apare nici sforăitul, nici instabilitatea respiratorie. Asta ar fi indicat întotdeauna, de la început. Dacă vorbim de sindromul de apnee în somn, chiar și sub o formă ușoară, chiar și la copii.

„Academia Americană de Medicina Somnului recomandă ca primă linie de tratament asta: presiunea pozitivă”.

Aceasta însă de multe ori nu este acceptată de pacienți și atunci trebuie să se încerce altceva. „Aici intervine rolul chirurgiei de somn, de care mă ocup eu. Intervenția chirurgicală se va face însă cuplat cu un tratament pentru scăderea ponderală – pentru că de obicei persoanele care suferă de sindromul de apnee în somn sunt și supraponderală. Acestora încercăm și reușim să le stabilizăm calea respiratorie chirurgical”.

Intervenția chirurgicală, în sindromul de apnee în somn

Cum se ajunge la necesitatea intervenției chirurgicale? „Masca CPAP se poartă în timpul somnului. În principiu, se poartă toată viața și de cele mai multe ori pacienții mai tineri refuză asta. Pe de altă parte, deși rezultatele sunt foarte bune, ele nu rezistă. Dacă se renunță la masca CPAP, revin episoadele de apnee în somn.”

Chirurgical – spune dr. Ioan Alexandru Bulescu – „există 3 sau 4 etaje ale căii respiratorii unde putem să intervenim. Încercăm să intervenim pentru toate, dar e foarte greu și destul de invalidant pentru pacient. Adică vorbim de nas și sinusuri paranazale, de regiunea vălului palatin, amigdale palatine, bază de limbă, uneori chiar și epiglotă. Astea sunt zonele în care putem noi să intervenim chirurgical, pentru că sunt zonele căilor respiratorii fără schelet. Dacă avem schelet, cum e de la laringe în jos, atunci nu se mai pot închide, oricât de mică ar fi presiunea”.

SFATUL MEDICULUI

„Tehnicile chirurgicale de multe ori sunt individualizate, pentru că nu toți pacienții au aceeași conformație. Se recomandă o endoscopie în somn, ca să vedem unde este zona unde se colabează calea respiratorie și ce fel de închidere avem și în funcție de asta ne gândim la tehnici chirurgicale diferite”.

dr. Ioan Alexandru Bulescu

Urmăreşte ultimele ştiri medicale pe Youtube şi Facebook

13,330FaniÎmi place
256AbonațiAbonați-vă

SFATUL MEDICULUI Prof.Univ. Dr. Benedek Imre - Cum păstrăm inima sănătoasă?

Primeşte la prima oră a zilei cele mai noi ştiri din domeniul medical direct pe email!

Un serviciu oferit de către Feedburner.
Politica de confidenţialitate - https://policies.google.com/privacy

Cele mai citite

ULTIMELE ARTICOLE

Recomandări ZM

Ecografia cu substanță de contrast – avantaje și aplicații în practica clinică

Ecografia cu substanta de contrast este o metoda de evaluare imagistică pentru multiple organe...

Cancerul la rinichi – de ce este „o capcană periculoasă”

Scopul principal al rinichilor este de a filtra deşeurile din sânge şi de a...

HIV SIDA – tot ce trebuie să știi despre boală

HIV SIDA, boala care a luat prin surprindere planeta în ultimele decenii ale secolului...

Sfatul medicului OSTEOPOROZA – ce trebuie să știi

Sfatul medicului OSTEOPOROZA - Înainte de a afla care sunt simptomele osteporozei și care...

Neuropatia diabetică, complicație periculoasă a diabetului zaharat

Neuropatia diabetică - Atenție la pierderea sensibilității la atingere la nivelul picioarelor! În mod normal, distrucția...

Pneumotoraxul – simptomatologie

Pneumotoraxul spontan primitiv se referă la colapsul unuia sau ambilor plămâni, provocat de pătrunderea...