Acasă Nutriţie Comportamentul alimentar al românilor: „Mâncăm prea multă pâine”

Comportamentul alimentar al românilor: „Mâncăm prea multă pâine”

16 octombrie, Ziua Mondială a Alimentației

Comportamentul alimentar al românilor – Suntem aproape de limitele consumului caloric mediu recomandat de Organizația Mondială a Sănătății, dar avem un consum prea mare de pâine și prea mic de pește, iaurt, fructe și legume. Aceasta este, potrivit Lector Dr. Lygia Alexandrescu, Președintele Societății Române de Educație Nutrițională, concluzia conferinței cu tema “100 de ani de Alimentație Tradițională”, care a avut loc în aceste zile, la București și a reunit specialiști din domeniul nutriției, cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentației, care se sărbătorește, în fiecare an, pe 16 octombrie.

Comportamentul alimentar al românilor – ”Studii recente arată că structura consumului caloric actual al românilor este apropiată de recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății, însă există anumite diferențe importante între obiceiurile noastre de consum și ale altor state.

În ceea ce privește consumul actual de carne și produse din carne, statisticile relevă o cantitate de 64 kg/ locuitor, față de Franța, Germania și Spania, unde consumul depășește 85 kg/ locuitor. La capitolul iaurt, consumul în România este mult sub media UE, 7 kg/ locuitor, față de 30 kg/ locuitor în Franța, sau 23 kg/ locuitor în Bulgaria”, a declarat Lector Dr. Lygia Alexandrescu.

Comportamentul alimentar al românilor – Potrivit specialistului, se pare că avem un consum anual prea mare de pâine, 95 kg/ locuitor, față de media europeană, care este de 60 kg/ locuitor.

Consumul anual de pește este, de asemenea, mult scăzut față de media europeană, fiind de aproape 5 kg, față de 25 kg cât se consumă în medie, la nivelul UE.

În ceea ce privește consumul de fructe și legume, în România doar 35% din pupulație consumă zilnic fructe și legume, în timp ce la nivel european 66% dintre locuitori consumă zilnic fructe și legume proaspete.

Comportamentul alimentar al românilor – ”Avem nevoie de educație nutrițională timpurie care să ajute la corectarea acestor diferențe și astfel printr un stil de alimentație și, în general de viață echilibrat se va găsi calea spre o mai bună stare de sănătate pentru întreaga populație. Întoarcerea la hrana integrală, la alimentația bogată în fructe și legume/ leguminoase autohtone, cât mai închise la culoare, cereale integrale, lactate fermentate, pește și carne slabă neprocesate, precum și asigurarea unei hidratări complete, efectuarea unui efort fizic zilnic de minimum 30 de minute, un somn odihnitor de 7-8 ore și menținerea unei stări emoționale pozitive, ne pot îmbunătăți sănătatea și ne pot crește speranța de viață”, a mai spus Președintele Societății Române de Educație Nutrițională.

Istoria comportamentului alimentar, în ultimul centenar

În ultimul secol modul de hrănire al poporului român a variat semnificativ, în funcție de etapa istorică pe care a traversat-o, susține Lector Dr. Lygia Alexandrescu, însă foarte important în alegerea modului de hrănire a fost factorul economic. Astfel:

La începutul secolului hrana țăranului român era săracă în nutrienți: tradiționala mămăligă, ciorba/borșul de legume, rar dres cu ou, varza, fasolea, mazărea, verdețurile, ocazional consumau puțin pește, sau carne de porc în perioadele în care nu era post. Așadar, aproape jumătate de an, fiind post românul începutului de secol XX își baza hrana pe vegetale.

Comportamentul alimentar al românilor – În perioada interbelică și postbelică, deși România a trecut și prin faze economice favorabile, alimentația țăranului român a continuat să fie limitată ca diversitate, calitate nutrițională și energetică. În Ardeal se consuma totuși mai multă carne decât în Vechiul Regat. Cantitatea de carne consumată anual de țăranul român era de 2 kg, față de țăranul francez care consuma 45 kg de carne anual, iar cel german în jur de 60 kg de carne pe an.

În mediul urban, consumul de carne era mai crescut și tot atunci apare un nou tip de bucătărie, apar cărțile de bucate și de menaj și astfel se transformă felul de a găti al româncelor.

Comportamentul alimentar al românilor – În perioada comunistă alimentele de bază sunt cartelate și în anii ’80 a apărut ”Programul de alimentație științifică a populației”, care a limitat drastic aportul energetic al tuturor locuitorilor țării.

După 1990 alimentația românilor s-a diversificat semnificativ atât în mediul urban, cât și în cel rural, fapt inițial pozitiv. Acesta a implicat, însă și apariția/ consumarea alimentului intens procesat, care a afectat starea de sănătate a unui mare procent de populație.

 

SFATUL MEDICULUI - Dr. Carmen Nonn despre hepatoprotectie și hepatoregenerare naturală

Urmăreşte ultimele ştiri medicale pe Youtube şi Facebook

10,664FaniÎmi place
46AbonațiAbonați-vă

ULTIMELE ARTICOLE

spitalplus

SpitalPLUS – aplicația care pune în legătură pacienții și entitățile medicale

În cadrul  Forumului Serviciilor și Tehnologiilor Medicale de la Cluj Napoca a fost lansată aplicația SpitalPLUS. Aplicația de tip ehealth este o premieră pe piața serviciilor medicale pentru pacienții din România. „În cadrul aplicaţiei există un modul specializat pe interacţiunea...
forumul spital plus

Forumul Serviciilor și Tehnologiilor Medicale – 2018

La Cluj Napoca a avut loc joi, 15 noiembrie 2018, Forumul Serviciilor și Tehnologiilor Medicale, eveniment care reprezintă un liant între reprezentanţii serviciilor medicale publice/private (manageri de spitale) şi cei ai tehnologiilor medicale, pe de-o parte, şi autorităţile publice,...
propaganda antivaccinare

Propaganda antivaccinare, descurajată prin lege

Propaganda antivaccinare nu va mai fi posibilă prin media audiovizuale. Camera Deputaţilor a adoptat, cu un singur vot împotrivă, proiectul de lege care descurajează comunicarea audio-vizuală a unor informaţii legate de sănătate de către persoane neavizate. Propaganda antivaccinare și audiovizualul. Proiectul...

Cele mai citite

58,4% dintre pacientele cu cancer mamar, diagnosticate abia în stadiile III și IV

Prima discrepanță identificată în managementul cancerului mamar în România, comparativ cu alte state din Europa, o reprezintă momentul de depistare a bolii. Peste jumătate...