În ultimii ani, numărul supravieţuitorilor cu traumatism cranio-cerebral a crescut considerabil. Totuși, la nivel mondial apar 10 milioane de cazuri noi. Principala cauză sunt accidentele rutiere. În Europa, 1,6 milioane de pacienţi sunt internaţi cu diagnostic de traumatism cranio-cerebral. Dintre aceştia aproximativ 70.000 decedează. Pe de altă parte, aproximativ 11,5 milioane de europeni prezintă o deficienţă cauzată de un traumatism cranian.
În România incidenţa TCC este peste media europeană (150-300 de cazuri/ 100.000 de locuitori) de 300 de cazuri la 100.000 de locuitori. În fiecare an se înregistrează peste 60.000 de cazuri noi.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii preconizează că până în anul 2020, accidentele rutiere, principala cauză a apariției traumatismului cranio-cerebral, va fi al treilea mare contributor la povara globală a bolii şi dizabilităţii, după bolile cardiovasculare şi depresie.
Sub aceste auspicii sumbre, cercetători dedicaţi lumii ştiinţifice neurologice medicale se reunesc periodic pentru a dezbate temele de actualitate, dar şi cele mai recente descoperiri din domeniu. În acest sens, o amplă manifestare a avut loc în perioada 4-5 octombrie 2018, la Malaga, în Spania. A reunit a -XIV-a ediţie a Congresului Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii(SSNN) şi cea de-a XVI-a ediţie a Congresului Academy for Multidisciplinary Neurotraumatology (AMN).
Prevenţie, diagnosticare corectă, tratamente inovative şi metode eficiente de recuperare. Acestea au fost principalele teme de dezbatere din cadrul reuniunii ştiinţifice de la Malaga. Temele au fost ancorate în special în afecţiuni precum Accidentul Vascular Cerebral (AVC), Traumatismul Cranio-Cerebral (TCC) şi boala Parkinson. De asemenea, au fost atinse în dezbaterile ştiinţifice şi alte puncte ce vizează restul afecţiunilor cu impact neurologic.
Anul acesta, dezbaterile s-au axat pe două mari coordonate ale neurologiei, Accidentul Vascular Cerebral (AVC) şi Traumatismul Cranio-Cerebral (TCC). S-au adus în primplan noi abordări în diagnostic şi tratament. Mult mai important este faptul că, în aceste cazuri se depăşeşte metoda paleativă, amplificându-se tot mai mult idea de recuperare. Acest lucru a condus în ultimii ani la dezvoltarea unor tehnici şi metode inovative menite să repoziţioneze actul medical şi astfel, să-i confere pacientului afectat perspectiva unui stil de viaţă cât mai aproape de normalitate şi, în unele cazuri, să-l poată integra perfect în familie şi societate” a declarat prof.dr. Dafin Mureşanu, preşedinte al SSNN şi al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNRS).
Citește și:
Traumatismele cranio-cerebrale, principala cauză de mortalitate în rândul tinerilor