alăptarea

Alăptarea poate fi un succes, sunt de părere specialiștii, dacă este realizată “cu încredere, contact și multă dragoste”. În perioada 1-7 august al fiecărui an, are loc Săptămâna Internațională a Alăptării a cărei organizare a fost inițiată de World Alliance of Breastfeeding Action, care este de fapt o rețea de organizații internaționale, care în colaborare cu UNICEF și OMF promovează și susțin alaptatul la sân al nou-născutului. Spre deosebire de tările nordice care au rata alăptării excusive în jur de 90%, în România doar 30% dintre mame alăptează în primele 6 săptămâni și doar 12% continuă să hrănească copilul la sân până acesta împlinește 6 luni.

În interviul care urmează, Adina Iancu, consultant în alăptare, moasă licențiată, precum și educator perinatal SAMAS ne va oferi informații prețioase depre cele mai frecvente probleme cu care se confruntă prospetele mămici.

Rep.: De ce este indicat laptele matern? E o întrebare banală pentru unele persoane, dar sunt multe cazuri în care chiar nu se cunoasc „miracolele” pe care le poate oferi laptele matern nou-născutului.

Adina Iancu: Beneficiile laptelui matern sunt numeroase și se rasfrang și după întreruperea alăptării. Așa cum reiese și din sintagma de anul acesta a WABA – Laptele matern – fundamentul vieții. Alăptarea previne foametea și malnutriția in toate formele ei și asigură securitatea hranei copilului chiar și pe timp de criza. Este alimentația potrivită pentru dezvoltarea optima a sugarului. Fiind mereu la temperatura adecvată, ușor accesibil și gratuity, pune bazele sistemului imunitar al copilului. Reduce riscul și protejează copilul de infecții și boli ( enterocolite, infecții respiratorii) alergii, diabet zaharat de tip 1 și 2 și  obezitate, prin imunoglobulinele și enzimele pe care le conține. Dezvoltarea cognitivă- studiile arata un IQ mai ridicat la copii alăptați (conține acizi grași esențiali și omega 3).

Rep.: Care sunt cele mai frecvente cauze care fac ca proaspetele mămici să apeleze la un consilier în alăptare?

Adina Iancu: De cele mai multe ori mamele solicita ajutor atunci când au dureri. Durerile sunt cauzate de ragade, produse de atașarea incorecta a copilul la sân. Corectarea duce la alăptarea lina, și mama și copilul sunt mulțumiți.  Pe locul doi, vor sa se convingă că au suficient lapte. Cu o atașare corectă și alăptare la cerere menținerea lactației nu mai este o problema. Uneori, lactația e scăzută și e nevoie de un plan pentru rezolvarea problemelor. Pe locul trei, miturile in ce privește alăptarea, care din păcate încă sunt prezente printre mămici și trebuie spulberate.

Rep.: V-ați întâlnit cu cazuri în care bebelușul era prematur? Cât de dificil este procesul de trecere de la SNS la alăptare exclusivă?

Adina Iancu: Am avut câteva cazuri. Depinde foarte mult de gradul de prematuritate a bebelușului. De exemplu un bebeluș de 34-35 de săptămâni poate fi pus la sân încă din primele ore sau zile de la naștere. Când bebelușul este mai mic și are nevoie să fie hrănit printr-o sondă introdusă prin nas în stomac, este important că mama să se mulgă cu o pompa electrică bună, pentru a stimula și menține lactația, ca bebelușul să primească lapte matern, esențial pentru supraviețuirea lui. Tranziția apoi la sân poate fi mai lungă și anevoioasă, dar cu ajutor și sustinere, mama poate sa reușească să alăpteze exclusiv.

Rep.: Ce sunt puseele de creștere și cum se poate trece peste ele mai ușor?

Adina Iancu: Puseele de creștere sunt perioade în care copilul crește accelerat în greutate și lungime. La copil puseul se manifesta printr-o stare de agitație ,uneori plâns, pare înfometat tot timpul și cere să sugă des (chiar și din 15-15 minute), doarme uneori puțin și se trezește la cel mai mic zgomot.  Sunt stări normale dar dificile și solicitante pentru mama/părinți. Este foarte important ca bebelușul sa fie pus la sân de cate ori o cere pentru a beneficia de cantitatea de lapte necesară dar și pentru o stimulare a lactației adecvată. Cu cât va fi stimulat prin supt mai des sânul, cu atât va produce mai mult lapte.  Ușor nu este, dar mama poate sa mănânce corect și nutritiv, să se hidrateze eficient și să încerce să se odihnească (poate dormi de cate ori doarme bebelușul). De asemenea, un sistem ergonomic de purtare poate fi un real ajutor.

RECOMANDĂRI ZM:  Salvați Copiii solicită eliminarea discriminării din proiectul de lege privind alăptarea în spaţii publice

Rep.: Depresia post-natală afectează în vreun fel alăptarea? Poate fi considerată o barieră?

Adina Iancu: Depresia este o afecțiune care necesită o foarte mare atenție. Majoritatea femeilor trec prin schimbări emoționale după ce nasc datorită schimbărilor hormonale bruște, oboseală, lipsa de somn și stresul pe care îl implică noul statut de mamă. E recomandat că mama să primească ajutor specializat. Uneori poate fi nevoie de tratament. Unele antidepresive sunt compatibile cu alaptarea, altele nu.  Recomandările generale susțin mama să continue alăptarea, dar fiecare caz este unic și diferit și trebuie tratat cu atenție.

Rep.: Există vârstă maximă la care trebuie înțărcat copilul? Mitul „laptele nu mai este bun” cum poate fi spulberat?

Adina Iancu: Organizația mondială a sănătății recomandă alăptarea exclusivă până la 6 luni, continuată până la 2 ani și peste, atât cât mama și copilul își doresc. La specia umană, autoînțărcarea( atunci când copilul decide să nu mai sugă) este între 3-7 ani, mai mult sau mai puțin. Decizia de a înțărca îi aparține mamei și copilului. În ceea ce privește mitul “ laptele nu mai este bun” consider că  informarea temeinică din surse valide este esențială . Sunt studii care arată că laptele matern își schimbă compoziția în funcție de nevoile copilului, oferindu-i acestuia hrana optimă. Laptele matern nu își pierde brusc proprietățile la o anumită vârstă a copilului, ci dimpotrivă, beneficiile rămân, în special factorul imunitar.

Rep.: Tipul de înțărcare pe care îl recomandați în caz de nevoie.

Adina Iancu: Înțărcarea ar fi bine să fie una blândă, treptată. Alăptarea este un moment special în viața mamei/copilului și înțărcarea ar fi potrivit să fie la fel, iar amintirea să rămână una plăcută. Prin înțărcarea blândă se evită de altfel și complicațiile ce pot apărea în urma unei înțărcare bruște  (angorjări mamare, mastite, dureri, crize de plâns neconsolat la copil)

Rep.: Nu cred ca există mame care au alăptat și nu s-au confruntat cu rănile de la nivelul mameloanelor. Există și alți factori care duc la producerea acestor răni în afara de atașarea defectuoasă a sugarului la sân?

Adina Iancu: Durerile mamelonare pot apărea și în cazul unor infecții ale sânului ( ex.candida) ,eczeme, la erupția dinților la copil, cauzate de mușcături. Dureri și sensibilitatea pot apărea și când scade lactația, premenstrual, sau daca mama rămâne însărcinată.  Majoritatea cazurilor au rezolvare și alăptarea poate continua.

Rep.: „Nu am / am avut lapte”, frază mult vehiculată…sunt si excepții, probleme medicale în cazul cărora această afirmație se poate adeveri?

Adina Iancu: Sigur că există. Insuficiența de secreție lactată poate apărea din mai multe cauze:

Anemie severă, Hemoragie la naștere sau în post-partum

Retenția placentară

Probleme hormonale neidentificate și netratate( ex. Boli hipofizare)

Diabet

Indice de masă corporală peste 25

Hipertensiune arterială

Hipoplazia glandei mamare

Intervenții chirurgicale la nivelul sânilor

Motive secundare –

Fumatul excesiv (scade nivelul de prolactină)

Anumite medicamente (ex. Ergomet)

Tulburări psihoemoționale

Factor de stres sever

Malnutriția cronică cu aport caloric sub 1000 kcal/zi

Rep.:Ce sfaturi le puteți da viitoarelor mămici? Cum se pot pregăti încă din timpul sarcinii pentru a putea alăpta ușor?

Adina Iancu: Informarea cu privire la alăptare, tehnici de alăptare, mecanismul alăptării; Să participe la cursuri de alăptare, la grupuri de suport în alăptare (unde pot vedea cum se desfășoară o alăptare), să caute persoane care susțin si încurajează alaptarea ; Să se informeze din timp cu privire la practicile din spital, și să aleagă locul nașterii cu atenție deoarece startul în alăptare este foarte important. Pentru un start bun este necesar ca inițierea alăptării să fie făcută imediat după nașterea copilului, bebelușul sa nu fie despartit de mama, iar mama sa stea ăn aceași cameră cu bebelușul pe tot parcursul spitalizării( rooming in); Să caute și să ceară ajutor specializat atunci când întâmpină probleme.

Cu încredere, contact piele pe piele cu bebelușul și multă dragoste (oxitocina) alăptarea va fi un succes!

A consemnat Carmen Pogăcian

Citește și Alăptarea – fundament al vieții

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here