Mușcăturile de căpușă și de țânțari – la ce să fim atenți

Mușcăturile de căpușă și de țânțari se numără printre „neplăcerile” perioadei de caniculare. Cât de periculoase sunt, ce boli provoacă și care este rata îmbolnăvirilor în urma mușcăturilor/ înțepăturilor acestor mici insecte – am încercat să aflăm adevărul de la dna conf. univ. dr. Adriana Hristea, medic specialist la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București, într-un interviu în exclusivitate pentru Ziar Medical.

Mușcăturile de căpușă – mit și adevăr

dr Adriana HristeaPeste vară, un mare număr de pacienți s-a prezentat la consultații la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București  datorită mușcăturilor de căpușă – „Aș zice că este un exces de consultații pentru această problemă, în măsura în care o căpușă nu este obligatoriu infectată”, spune conf. dr. Adriana Hristea.

Și tot domnia sa demontează și mitul conform căruia numai medicul sau asistentul medical de specialitate ar avea competența să extragă o căpușă din piele: „O căpușă poate fi extrasă nu numai de medicul infecționist, ci de orice medic sau chiar de persoana care a fost mușcat… dacă o învățăm că se extrage cu o pensă cu vârful ascuțit, care se introduce între căpușă și tegument și apoi este ridicată căpușa printr-o mișcare verticală”.

Atunci când cineva a fost mușcat de căpușă, el însuși sau cineva din preajmă poate solicita prin telefon indicații despre cum se poate extrage corect aceasta. „Deci, consultațiile la medic pentru mușcăturile de căpușă sunt excesive și încarcă sistemul consultațiilor din camera de gardă, fără ca acest lucru să fie neaparat necesar. Cu atât mai mult cu cât există recomandarea de administrare profilactică de doxiciclină pentru zonele endemice, adică zonele în care circulă bacteria care e responsabilă de boala lime”.

- Articolul continua mai jos-masca medicala

Dar, precizează dr. Adriana Hristea, „și această prescriere ar putea fi făcută inclusiv de medical generalist și ea n-ar trebui să fie sistematică”.

Mușcăturile de căpușă – ce e de făcut?

Oamenii trebue să știe că este foarte importantă inspectarea tegumentului după ce desfășoară activități în aer liber unde ar putea fi victime ale mușcăturilor de căpușă. Dr. Adriana Hristea, medic specialist la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, ne atrage atenția că riscul de transmitere a unei boli grave (respectiv „boala lime” sau „borelioza”) e foarte mic „dacă scoatem căpușa în mai puțin de 24 ore și dacă ea nu rămâne în plaga atașată”.

Vezi și Recomandări pentru prevenirea, combaterea şi limitarea efectelor infestaţiei cu ţânţari

Practic, în această situație, „este suficientă scoaterea căpușei și dezinfectarea zonei, fără alte tratamente suplimentare, întrucât nu avem posibilitatea să facem analize pe căpușă, să știm cu ce a fost infectată. Nu avem analize de sânge de făcut la persoana mușcată imediat după mușcătură. Însă, ulterior, persoana care a suferit de mușcăturile de căpușă va supraveghea zona și starea de sănătate și va consulta un medic, în funcție de evoluția pe care o observă. Abia în cazul unei evoluții care ridică suspiciunea unei infecții se impune o analiză detaliată, de către medicul specialist”, mai spune conf. univ. dr. Adriana Hristea.

Totuși, dacă nu reușiți să extrageți corect căpușa, e bine să ajungeți la medic, care va finaliza extracția acesta și va recomanda un tratament adecvat.

Ce alte boli mai pot fi provocate de mușcăturile de căpușă ? Encefalita de căpușă este o altă infecție care, semnalează dr. Adriana Hristea, „s-ar putea să fie subraportată în România” – cu alte cuvinte, să existe, dar să fie diagnosticată ca având o altă sursă.

- Articolul continua mai jos-

Encefalita provocată de căpușă e raportată, în schimb, în Europa centrală. Ea este transmisă de același tip de căpușă care transmite boala lime. „Și cum noi avem ceva cazuri de boală lime e posibil ca raportarea unui număr mic de cazuri de infecție cu virusul encefalitei de căpușă să nu reflecte adevărata incidență a bolii. S-ar putea să avem aici o problemă de subraportare – dacă nu cauți, nu găsești, dar asta nu înseamnă neapărat că nu ai”.

Mușcăturile de țânțari

Mușcăturile de țânțari „sunt mai degrabă neplăcute decât riscante, pentru că în Europa riscul de transmitere prin mușcătura de țânțari a bolilor infecțioase este mic, comparativ cu riscul care există în țări exotice”, spune dr. Adriana Hristea.

Malaria a fost eradicată și, „chiar dacă au mai fost descrise cazuri de malarie autohtonă, riscul de transmitere e foarte mic”. Ocazional vedem cazuri de Chikungunya. „Dar dacă vorbim de febra dengue și de zika si de alte boli transmise prin țânțari riscul e mic. Virusul West Nile e o problemă, mai ales că există și un risc de mortalitate al bolii, totuși cazurile nu sunt numeroase. Sigur, ele sunt în atenția mass-media, iar mediatizarea poate să creeze impresia unui pericol mult mai mare decât e în realitate, însă nu putem vorbi de focare epidemice”, spune medicul specialist Adriana Hristea de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”.

Video recomandat

Articole recomandate

Recomandari

Cele mai citite articole în ultima săptămână

Febra albă la copii – când apare și ce poți face ca să scapi de ea

Ai auzit vorbindu-se despre febra albă? Vine sezonul rece, iar odată cu acesta se întețesc cazurile de viroze și răceli în rândul copiilor. Unul dintre...

Lipsa de fier în organism – ce boli provoacă și ce alimente o combat

Lipsa de fier în organism (sau carența de fier) poate genera boli grave. Când nivelul fierului din organism scade sub limitele normale, apar tot...

Picioarele umflate – trei leacuri naturiste din bătrâni

Picioarele umflate sunt nu doar inestetice, ci și dureroase. Membrele inferioare sunt predispuse la umflături şi inflamaţii, deoarece sunt organele care trebuie să suporte...

Colica biliară – Cauze, simptome, complicatii, tratament

Ce este colica biliară? Colica biliară se manifestă prin dureri abdominale constante sau intermitente în regiunea ficatului, dar care pot iradia și spre umărul...

Cercetătorii australieni au descoperit un medicament uimitor care, cu o singură doză, ucide COVID-ul în 48 de ore!

Oamenii de știință de la Universitatea Monash, din Australia au descoperit, în urma unor studii, făcute în condiții de laborator, în luna aprilie 2020,...