Turismul medical în domeniul reproducerii asistate se face, din ce în ce mai mult, și dinspre celelalte țări către România. Cel puțin în ultimul deceniu, asta este o realitate și, care este adevărul, am aflat dintr-un interviu cu dna dr. Laura Dracea, director Clinica Gynera, specialist reproducere asistată.
Turismul medical, dinspre România
■ De ce pleacă mulţi români să facă fertilizare in vitro în străinătate? Cum putem defini turismul medical?
■ În urmă cu 10-15 ani domeniul reproducerii asistate era foarte nou în România şi prea puţin cunoscut, chiar de către medici. Cuplurile infertile care aveau nevoie de tratamente erau adesea îndrumate către clinici din străinătate. Dacă totuşi aflau de disponibilitatea acestor tratamente în ţară, nu aveau încredere. De mulţi ani persistă o neîncredere în sistemul medical românesc şi mulţi dintre cei care îşi permit un tratament în străinătate nici nu se mai obosesc să caute o clinică în ţară. S-au creat circuite şi comunităţi online care au direcţionat pacienţii către clinici din Ungaria, Austria, Turcia şi lucrurile s-au perpetuat, în ciuda schimbărilor semnificative care au avut loc în sistemul medical românesc, în special cel privat. Ironia face ca tocmai clinicile dezvoltate în ultimii ani în ţară să fie cele mai avansate din punct de vedere tehnologic, comparativ cu clinici mai vechi europene; aşa cum se poate uşor intui, este mai greu să înlocuieşti o tehnologie veche cu una nouă, să înveţi tehnici noi şi să schimbi obiceiuri care au devenit rutină, decât să creezi de la bun început un sistem bazat pe cea mai avansată tehnologie a momentului. Este foarte adevărat că unul dintre cei mai importanţi factori de succes, de fapt cel mai important, este calitatea echipei de specialişti. Dacă în urmă cu câţiva ani acest aspect putea fi discutabil, în prezent avem confirmarea dată de rezultate şi de performanţ ele obţinute. Este iarăşi adevărat că majoritatea clinicilor de fertilitate din România sunt fie noi, fie cu experienţa unui numar relativ mic de pacienţi trataţi; în aceste cazuri nu există date statistice semnificative care să convingă şi nici suficienţi pacienţi trataţi cu succes care să întărească încrederea populaţiei. Pe de altă parte, nu putem generaliza. În clinica noastră, după peste 7 ani de experienţă şi pornind cu o tehnologie care abia acum se extinde în Europa, am depăşit semnificativ rata de succes europeană, pe statistici care depăşesc 1.500 proceduri de fertilizare in vitro.
Turismul medical, către România
■ Putem vorbi despre turismul medical către România în domeniul reproducerii asistate?
■ În timp ce mulţi români caută clinici în străinătate pentru tratamente de fertilizare, în Clinica Gynera am tratat un număr impresionant de pacienţi străini. Copii concepuţi în laboratorul nostru s-au născut şi trăiesc în cele mai variate colţuri ale lumii, până în Canada sau Statele Unite. Am tratat pacienţi din Marea Britanie, Franţa, Elveţia, Italia, precum şi asiatici sau africani. Majoritatea acestor pacienti sunt fie străini căsătoriţi cu români, fie străini care lucrează în România. După ce finalizează tratamentul, aceştia ajung să transmită şi pe alte meleaguri mesajul că avem clinici profesioniste şi de succes. Am avut ca pacienţi şi mulţi români care au încercat iniţial tratamente în străinătate, dar au reuşit să-şi împlinească visul abia după ce ni s-au adresat nouă. Cele mai frecvente comentarii au fost de tipul: “Dacă am fi ştiut dinainte …”.
■ Care sunt motivele pentru care se practică turismul medical în domeniul reproducerii?
■ Ceea ce îi determină pe români să plece în străinătate este lipsa de informaţie referitor la performanţele din ţară şi neîncrederea generală în sistemul medical românesc. Străinii au, de obicei, o motivaţie financiară, procedurile de fertilizare fiind extrem de costisitoare în anumite ţări. Spre exemplu, în Statele Unite o fertilizare poate să coste 15.000–20.000 dolari, iar în Marea Britanie 3.500–4.000 de lire sterline. Costul medicaţiei este şi el foarte ridicat, de ordinul miilor de dolari. În România, o procedură de fertilizare cu tot cu medicaţie poate să se încadreze în 3.500 euro. O altă situaţie întâlnită în domeniul reproducerii asistate este diferenţa de legislaţie şi reglementări între ţări. Cea mai mare parte a turismului medical în scop reproductiv este dirijată către ţările unde este permisă donarea de celule reproductive şi donatoarele sunt disponibile fără listă de aşteptare. Dacă vă aduceţi aminte, în urmă cu câţiva ani a fost foarte mediatizat în România un scandal legat de donarea de ovocite. Mulţi pacienţi din diferite ţări au primit embrioni concepuţi cu ovocite donate în România în condiţii nu tocmai legale. Între timp, legislaţia a fost adaptată şi există un control mult mai riguros din partea autorităţilor; în prezent, aceste tratamente se pot efectua numai în condiţii stricte şi fără implicaţii comerciale. Noi nu am mizat pe preţuri scăzute, ci pe performanţă. S-a dovedit o strategie câştigătoare. Atât timp cât utilizăm echipamente şi consumabile americane, medii de cultură produse la comandă în Australia sau Japonia, este greu să concurăm financiar cu majoritatea clinicilor europene, fie şi numai pentru taxele şi costurile uriaşe de transport. Specialiştii noştri participă anual la manifestări ştiinţifice internaţionale pentru a ţine pasul cu tot ceea ce este nou. În aceste condiţii, nu putem să facem tratamente ieftine. Din fericire, rezultatele şi serviciile premium au contat mult şi au făcut ca renumele să devină mai important decât costul. Nu aş vrea să se înţeleagă că avem tarife mari, din contra; la un cost mediu al procedurii de fertilizare in vitro de 2.500 euro, oferim o rată de succes mai mare decât media europeană şi multe servicii complementare tratamentului.
■ Care sunt problemele cu care se confruntă cei care practică turismul medical în scop reproductiv?
■ O mare problemă de care se lovesc românii care caută asisteţă medicală în străinătate este bariera de limbă. Chiar dacă vorbesc o limbă de circulaţie internaţională, termenii medicali sunt uneori dificil de înţeles, iar medicii au tendinţa să dea mai puţine explicaţii celor care nu vorbesc limba locală. O serie de tratamente implică decizii şi alegerea între mai multe opţiuni, fiecare cu avantaje şi dezavantaje. Acest aspect este adesea neglijat în cazul turismului medical, fiind dificil de discutat. Posibilitatea urmăririi eventualelor efecte secundare sau evoluţiei sarcinii este foarte limitată. Costurile tratamentelor ar putea părea similare la prima vedere dar, dacă se iau în calcul transportul, masa şi cazarea pentru 3-4 săptămâni, sumele suplimentare ar putea acoperi un al doilea tratament efectuat în ţară.
România, o destinație pentru turismul medical
■ Poate România să devină atractivă pentru pacienţii străini, în ceea ce privește turismul medical?
■ Sunt convinsă că există un mare potenţial în acest sens. Un prim pas ar fi promovarea serviciilor şi performanţelor noastre, eventual asociată unor pachete turistice atractive. O vacanţă petrecută în doi în România încheiată cu vestea mult aşteptată a venirii unui nou membru în familie, ce poate fi mai frumos? Finalizarea legii reproducerii asistate ar putea fi un alt pas semnificativ spre dezvoltarea domeniului, în sensul reglementării şi deschiderii accesului către o gamă mai variată de tratamente. În prezent, banca noastră de embrioni este deja suprasolicitată. Pacienţii care au reuşit să conceapă doi sau trei copii, ar accepta cu drag să doneze embrionii crioprezervaţi; din păcate, legislaţia nu este clară în această privinţă şi suntem blocaţi. Mă gândesc cu părere de rău la miile de cupluri care aşteaptă să adopte un copil şi care ar putea să-şi realizeze astfel visul; la fel de regretabil este că acestor embrioni nu li se poate oferi şansa la viaţă până la apariţia unor reglementări adecvate.
Vezi și Conf dr Cosmin Puia, despre chirurgia metastazelor hepatice
Află tot ce trebuie să știi despre transplantul de ficat și prof dr Irinel Popescu
Singura femeie chirurg care efectuează transplant de ficat în România