Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor ANPP trage un semnal de alarmă de Ziua Mondială a Creierului pentru salvarea vieţii şi demnităţii a peste 200.000 de mii de români cu fibrilaţie atrială şi risc de accident vascular cerebral sever.
Marcând Ziua Mondială a Creierului, ANPP trage un semnal de alarmă şi prezintă date noi îngrijorătoare despre această afecțiune.
Astfel, din cele aproximativ 200.000 de cazuri unice cu fibrilaţie atrială internate în 2017 în spitalele din România şi cei 128.000 de români cu diagnostic de atac vascular cerebral (AVC), un număr de peste 24.000 au fost AVC corelat cu diagnosticul de fibrilaţie atrială, 10,2% din acest număr fiind persoane sub 65 de ani. Un procent important din cei internaţi cu FiA – 27,9% – sunt sub pragul de 65 de ani!
Această radiografie este realizată de Syreon Research Romania, în cadrul campaniei de informare Schimbă Ritmul derulate de Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor.
„Sunt mai mult de 5 ani de când ne luptăm ca pacienţii români cu fibrilaţie atrială să beneficieze de un management corect şi de un tratament nou, eficient. Deşi avem un risc de 5 ori mai mare de a face un accident vascular cerebral sever, această afecţiune nu este o prioritate pentru autorităţi”, spune Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor şi pacient cu fibrilaţie atrială.
„Este îngrijorător că aproape 1/3 din cazurile de fibrilaţie atrială sunt sub 65 de ani, persoane active, înainte de vârsta de pensionare şi înainte de vârsta recomandată pentru screening pe această afecţiune! La fel de îngrijorător este că 10,2% dintre cei internaţi cu diagnostic AVC şi FiA sunt sub acelaşi prag de 65 de ani. Cu o informare corectă pentru diagnostic rapid, acces la servicii de diagnostic şi tratament eficient, mii de cazuri de AVC şi decese la pacienţii cu fibrilaţie atrială ar fi putut fi prevenite! De aceea lansăm astăzi o petiţie menită să aducă la suprafaţă şi să formalizeze nevoile acestor români de prea multă vreme ignoraţi în condiţiile în care fibrilaţia atrială poate fi depistată relativ simplu şi fără costuri importante, iar abordarea clinică recomandată prin ghiduri internaţionale permite un bun control al bolii şi previne astfel eficient AVC-ul şi celelalte complicaţii secundare,” încheie Vasile Barbu.
Pentru realizarea studiului farmaco-economic din campania Schimbă Ritmul sunt analizate date rezultate din raportarea spitalelor către Şcoala de Naţională de Sănătăte Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar (SNSPMPDS) din Bucureşti pe ultimii 3 ani, alături de datele de cost măsurate la spitalele din România prin metodologia controllingului spitalicesc. Datele de cost sunt măsurate pentru 3 tipuri de spitale: spitale clinice, spitale judeţene non-clinice şi municipale mari, spitale municipale mici şi spitale orăşeneşti.