Care este situația pacientului vizavi de (re)acțiunea GDPR?! Președintele României, Klaus Iohannis a promulgat marți 17 iulie 2018 legea privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului Uniunii Europene nr. 679/2016 privind “Protecţia persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date – General Data Protection Regulation (GDPR)”. Potrivit acestuia, începând cu 25 mai 2018, orice operator de date cu caracter personal din România (firmă/companie privată sau instituție publică) va trebui să aplice obligatoriu noile reglementări prevăzute de acest document, iar sistemul sanitar nu face excepție.
GDPR. Ce este important de știut?
În primul rând, Legea promulgată, alături de Regulamentul European se adresează și trebuie aplicată întregului sistem medical, public sau privat. Sunt vizați medicii, administratorii cabinetelor medicale private, tehnicienii din domeniul medical, personalul tehnico-admnistrativ din spitale, producătorii de medicamente, furnizorii de medicamente și produse medicale.
În al doilea rând, în ceea ce privește pacientul, în art. 3, alineatul 1 din Lege privind prelucrarea datelor genetice, a datelor biometrice sau a datelor privind sănătatea see specifică următoarele „prelucrarea datelor genetice, biometrice sau a datelor privind sănătatea, în scopul realizării unui proces decizional auromatizat sau pentru crearea de profiluri, este permisă cu consimțământul explicit al persoanei vizate sau dacă prelucrarea este efectuată în temeiul unor dispoziții legale exprese, cu instituirea unor măsuri corespunzătoare pentru protejarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanei vizate.” Pentru o mai bună înțelegere a acestui articol, vă propun următorul exemplu: în dosarul electronic activ al pacientului se introduc datele sale medicale, începând cu anul 2010. Dacă pănă în acest moment, pacientul a schimbat medicul de familie, de exemplu, pacientul are în continuare acces la toate datele introduse în sistem, în timp ce actualul său medic de familie, doar la cele întroduse el, iar cu acordul ferm al pacientului poate vizualiza și datele introduse anterior.
De asemenea, pacientului, în calitate de persoană vizată, i se conferă o serie de drepturi, inclusiv:
- dreptul de acces – permițându-vă să obțineți confirmarea faptului că datele dumneavoastră personale sunt prelucrate de către persoana desemnată și, dacă este afirmativ, detaliile relevante ale acestor activități de prelucrare;
- dreptul la rectificare – permițându-vă să rectificați datele dumneavoastră personale dacă sunt inexacte;
- dreptul la ștergere – permițându-vă să obțineți ștergerea datelor dumneavoastră personale în anumite cazuri (de exemplu, dacă datele nu mai sunt necesare în legătură cu scopurile pentru care au fost colectate);
- dreptul la restricționarea prelucrării – permițându-vă să obțineți restricționarea prelucrării datelor dumneavoastră personale, în anumite cazuri (de exemplu, atunci când contestați acuratețea datelor dumneavoastră personale);
- dreptul la opoziție – permițându-vă să vă opuneți la procesarea ulterioară a datelor dumneavoastră personale în condițiile și limitele stabilite de lege;
- dreptul la portabilitatea datelor – permițându-vă să primiți datele personale care vă privesc pe care le-ați furnizat, într-un format structurat, utilizat în mod curent și șcare poate fi citit automat sau să transmiteți aceste date unui alt operator de date.
Aplicarea legii și a Regulamentului este la început în România și încă sunt dezbateri privind unele texte din lege, dar drepturile pacientului nu sunt și nu vor fii contestate, dar aceasta nu înseamnă că el nu trebuie să se informeze corect și periodic asupra avantajelor ce i se cuvin.
Autor: Carmen Pogăcian