APMGR

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) atrage atenţia că mii de medicamente ieftine riscă să fie scoase din producţie sau delistate în perioada imediat următoare, printre ele aflându-se medicamente esenţiale în tratamentul cancerului, al afecţiunilor cardiovasculare, neurologice şi gastrointestinale. Principală cauza a dispariţiei acestora este taxa clawback, aplicată în mod uniform atât medicamentelor scumpe, de câteva mii de euro cât şi celor ieftine, care costă câteva zeci de lei.

Taxa clawback a ajuns deja la 24.13 % în primul trimestru al acestui an, faţă 19.86% în primul trimestru al anului trecut sau de 15.62%, în primul trimestru al anului 2016. Având în vedere că taxa clawback se aplică la un preţ al medicamentului care include adaosurile distribuitorilor şi farmaciilor, care devin fixe la un preţ al medicamentului mai mare de 300 de lei, impactul pe medicamentele ieftine este considerabil mai mare. De exemplu taxa clawback, la nivelul din trimestrul I, reprezintă 34% din preţul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei şi este de abia 24% pentru medicamentele peste 3.000 lei.

APMGR atrage atenţia că producătorii de medicamente generice nu mai pot susţine un consum de care nu sunt responsabili şi care creşte în special din cauza introducerii necondiţionate pe lista de medicamente compensate a medicamentelor inovative.

“Nu este echitabil pentru noi să finanţăm un consum pe care noi nu îl generăm. Mai important, nu ne putem permite să finanţăm acest consum, ceea ce înseamnă că trebuie să renunţăm la medicamentele ale căror costuri de producţie nu mai pot fi acoperite sau să închidem facilităţi de producţie. Şi pacienţii şi economia României vor pierde” a declarat Adrian Grecu, preşedintele APMGR.

Printre medicamentele cu risc major de a scădea sub limita profitabilităţii şi de a dispărea de pe piaţă sunt: Tamoxifenul (tumori de sân), Bleomicina (leucemie, afecţiuni hematologice), Fluorouracil (cancer), Cisplatin (cancer), Flutamida (cancer), Memantine (demenţa), Gentamicinum (infecţii germeni rezistenţi intra-spitaliceşti), Theophyllinum (astm), Captopril (hipertensiune, insuficienţă cardiaca), Furosemid (insuficienţă cardiaca, ciroză hepatica), Ranitidina inj (afecţiuni gastrointestinale), Indapamida (afecţiuni cardiovasculare).

APMGR estimează că, în condiţiile menţinerii mecanismului actual, taxa clawback va ajunge la 30% până la sfârşitul anului. Asta ar însemna că, pentru medicamentele sub 25 de lei, impactul taxei în preţul de producător ar ajunge la 42%.

RECOMANDĂRI ZM:  Debirocratizare și transparentizare în procesul de aprobare a prețurilor la medicamente

“Cred că suntem cu toţii de acord că o taxă pe vânzări de 42% nu este sustenabilă pentru nicio companie. Această taxă pe vânzări, combinată cu politica celui mai mic preţ dintr-un coş de 12 ţări de referinţă, cu obligaţia ca preţul medicamentului generic să fie la maximum 65% din preţul medicamentului inovativ al cărui generic este, nu poate să ducă decât la catastrofă pentru pacienţi şi faliment pentru industrie” a declarat Viorica Predună, Vicepreşedinte APMGR.

Pentru a salva medicamentele ieftine şi a da o gură de oxigen industriei locale producătoare de medicamente, propunem implementarea imediată a două măsuri:

– Prima se referă la introducerea imediată a calculului diferenţiat al taxei clawback pentru medicamente, pentru care propunem un sistem nou, anume diferenţierea în funcţie de preţ: în prima categorie, ar trebui incluse medicamentele scumpe, cele pentru care nu există aprobat un preţ de referinţă generic sau biosimilar, sau la care preţul este mai mare decât preţul de referinţă generic sau biosimilar; iar în cea de-a doua categorie, medicamentele mai ieftine, pentru care există aprobat un preţ de referinţă generic sau biosimilar, iar acesta este mai mic sau cel mult egal cu preţul de referinţă generic sau biosimilar.

Taxa clawback ar trebui să se aplice diferenţiat la aceste două categorii, adică să fie mai mică pentru cea de-a două categorie şi mai mare pentru prima, respectând proporţionalitatea de preţ. Reamintim că preţul de referinţă al medicamentelor generic reprezintă 65% din preţul medicamentului inovativ al cărui generic este.

O astfel de măsură ar fi mai echitabilă pentru medicamentele cu preţ scăzut, fie că sunt generice sau medicamente ieşite de sub patent. Mai mult, ar fi neutră bugetar, uşor de implementat de către autorităţi şi ar asigură disponibilitatea medicamentelor pe piaţă, dacă ar fi combinată cu a două măsură propusă.

– A două măsură se referă la aprobarea introducerii de noi medicamente pe lista celor compensate doar cu alocare de finanţare suplimentară sau prin contracte Cost Volum sau Cost Volum Rezultat.

Măsura ar îngheţa cuantumul taxei clawback prin controlul eficient al consumului, protejând medicamentele ieftine şi ar fi şi eficientă pentru bugetul de stat întrucât ar acorda discount-uri mai mari prin acest tip de contracte.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here