Vaccinarea anti-HPV – Board-ul Internaţional al HPV: În contextul în care, în România, se înregistrează cea mai ridicată incidenţă şi mortalitate prin cancerul de col uterin din Uniunea Europeană, implementarea unui program coerent de vaccinare anti-HPV devine o prioritate;
Vaccinarea anti-HPV – Prof. Dr. Alexandru Rafila, Preşedinte Societatea Română de Microbiologie: Ne bucurăm că a crescut interesul faţă de vaccinarea anti-HPV; doar anul trecut, părinţii români au depus peste 12.000 de cereri de vaccinare a fetiţelor, cereri care nu au fost încă onorate, dar sperăm să fie un bun start în 2018 pentru acestă activitate. Ar fi primul pas necesar pentru un program extins la care sa aibă acces toate fetele eligibile cu vârsta între 11-14 ani.
Bucureşti, 17.05.2018: Vaccinarea anti-HPV Board-ul Internaţional de Prevenire şi Control al Infecţiilor cu HPV, prin Universitatea din Antwerp, în parteneriat cu Societatea Română de Microbiologie, s-a reunit pentru prima oară în România, într-o sesiune de dezbateri şi recomandări cu privire la rolul profesioniştilor din domeniul medical în organizarea programelor de vaccinare împotriva bolilor provocate de HPV şi integrarea acestora cu screening-ul cancerului de col uterin şi de detecţie a infecţiei cu tipurile oncogene ale HPV. Derulată pe parcursul a două zile (15-16 mai 2018), întâlnirea celor mai importanţi experţi internaţionali în domeniul prevenţiei bolilor provocate de HPV a avut o zi dedicată situaţiei din România, la care au participat şi autorităţile responsabile din domeniul sănătăţii publice: Sorina Pintea (Ministrul Sănătăţii), Dr. Cristian Vasile Grasu şi Dr. Cora Pop (Secretari de Stat, Ministerul Sănătăţii), Dr. Adriana Pistol (Director Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile), Dr. Carmen Ungurean (Coordonator Programul Naţional de Screening pentru cancerul de col uterin, Institutul Naţional de Sănătate Publică).
În prezenţa autorităţilor locale şi a specialiştilor din domeniul medical, grupul de experţi a emis şi o serie de recomandări pentru ca România să implementeze un program funcţional de vaccinare anti-HPV.
Elaborarea unei politici naţionale coerente de prevenire a bolilor provocate de infecţiile cu HPV, care să combine un program naţional de imunizare a fetiţelor cu vârsta cuprinsă între 11 şi 14 ani cu programe de screening populaţional al cancerului de col uterin şi testarea pentru infecţiile cu tipurile oncogene de HPV, este o prioritate pentru România, dată fiind situaţia extrem de gravă în care se află ţara noastră din punctul de vedere al incidenţei şi mortalităţii prin cancer de col uterin.
De asemenea, conform reprezentanţilor Board-ului Internaţional de Prevenire şi Control al Infecţiilor cu HPV, vaccinarea anti-HPV trebuie să fie parte a Calendarului Naţional de Vaccinare şi comunicată corect populaţiei, punând în lumină rezultatele deosebit de favorabile ale programelor naţionale de vaccinare anti-HPV derulate în alte state.
Prof. Dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, care a contribuit la organizarea acestei sesiuni a Boardului Internaţional în România, a declarat: ” Femeile cu vârsta între 15 şi 44 de ani din ţara noastră sunt cele mai afectate de cancerul de col uterin, aceasta fiind principala cauză de mortalitate prin cancer, în rândul lor.
În acest context, există un interes din ce în ce mai mare al părinţilor români în a-şi proteja fetiţele de această boală provocată în proporţie de 100% de infecţiile cu virusurile HPV. Numai anul trecut au fost înregistrate peste 12.000 de cereri adresate medicilor de familie pentru vaccinarea anti-HPV a fetiţelor cu vârsta între 11 şi 14 ani, cereri care nu au fost încă soluţionate.
Sper ca astfel de recomandări fundamentate ştiinţific, venite din partea experţilor internaţionali din domeniul luptei împotriva bolilor asociate infecţiilor cu HPV, vor fi de ajutor în conturarea unui program coerent de vaccinare anti-HPV”.
Board-ul Internaţional de Prevenire şi Control al infecţiilor cu HPV, grupul internaţional de expertiză în domeniul dezvoltării de programe de prevenire a bolilor cauzate de infecţiile cu HPV, s-a reunit pentru prima oară în România, tema întâlnirii fiind axată pe nevoia implicării profesioniştilor din domeniul medical în implementarea programelor de vaccinare împotriva bolilor provocate de HPV, detecţie a infecţiei şi screening pentru cancerul de col uterin.
La întâlnirea ce s-a desfăşurat pe parcursul a două zile (15-16 mai 2018) au participat experţi internaţionali de renume precum: Xavier Bosch (Coordonator al Programului de Cercetare a Epidemiologiei în Cancer, Institutul Oncologic Catalan, considerat părintele vaccinării anti-HPV), Alex Vorsters (Coordonator cercetare, Universitatea din Antwerp), Noel Brewer (PHD, Profesor la UNC-Chapel Hill, UNC Lineberger Cancer Prevention and Control), Pierre van Damme (Preşedinte al Institutului Pentru Vaccinuri şi Boli Infecţioase, Universitatea din Antwerp).
La sesiunea dedicată elaborării unor recomandări de politici de prevenţie împotriva bolilor provocate de HPV în România au participat reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi profesionişti cunoscuţi din domeniul medical:
Sorina Pintea (Ministrul Sănătăţii), Dr. Cristian Vasile Grasu si Dr. Cora Pop (secretari de stat MS), Dr. Adriana Pistol (Director Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile), Dr. Carmen Ungurean (Coordonator Programul Naţional de Screening pentru cancerul de col uterin, Institutul Naţional de Sănătate Publică), Prof. dr. Patriciu Achimaş (Institutul Oncologic „Ion Chiricuţă” Cluj-Napoca) Dr. Florian Nicula (Coordonator Unitatea Regională de Screening, Institutul Oncologic „Ion Chiricuţă” Cluj-Napoca), Dr. Gindrovel Dumitra (Coordonatorul Grupului de Vaccinologie, Societatea Naţională de Medicina Familiei), Dr. Sandra Alexiu (Societatea Naţională de Medicina Familiei), Prof. Dr. Adriana Băban (specializată în Psihologia Sănătăţii, Medicină Comportamentală & Psihosomatică şi Metode de Cercetare Calitativă, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca).
HPV – agentul patogen ce cauzează cancer, provocând 30% din cancerele noi atribuibile unei infecţii, la nivel global
Infecţia cu HPV este frecventă: se estimează că 8 din 10 persoane vor fi infectate în decursul vieţii cu cel puţin un tip de HPV. De aceea, HPV a fost etichetat de Asociaţia Americană de Cercetare a Cancerului drept virusul ce cauzează cancer, provocând 30% din cancerele noi atribuibile unei infecţii la nivel global4. În fiecare an, în România, 4343 de femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin, în timp ce 1909 pierd lupta cu această boală. Astfel, cancerul de col uterin este a doua cauză de mortalitate prin cancer în rândul româncelor şi principala cauză de mortalitate pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 44 de ani . Nu în ultimul rând, alte 500 de cazuri noi de cancer vulvar, vaginal, penian, anal şi orofaringian, atribuibile infecţiei cu HPV, sunt diagnosticate în fiecare an, în România, atât în rândul bărbaţilor cât şi al femeilor .
În cei peste 10 ani de la debutul vaccinării anti-HPV, aceasta şi-a dovedit eficienţa atât în reducerea prevalenţei infecţiilor cu tulpini HPV cu risc oncogen crescut, cât şi a bolilor provocate de acestea. În această perioadă, au fost înregistrate reduceri de până la 90% a infecţiei cu HPV tip 6/11/16/18 în ţări ce înregistrează o rată vaccinală optimă, reduceri de aproximativ 45% a leziunilor cervicale cu risc scăzut şi de aproximativ 85% a celor cu risc înalt . Alte studii au scos la lumină rezultate similare în ceea ce priveşte eficienţa vaccinării: în Danemarca, s-a înregistrat o scădere semnificativă de 60% a leziunilor pre-canceroase (atipii celulare) la femeile născute în intervalul 1989 şi 1999 care au fost vaccinate, comparativ cu femeile nevaccinate. De asemenea, riscul de a dezvolta CIN 2/3 sau CIN3 a fost redus semnificativ, cu până la 80% . Nu în ultimul rând, Australia, ţară ce înregistrează progrese remarcabile în vaccinarea anti-HPV atât a fetiţelor, cât şi a băieţilor, a anunţat că preconizează eradicarea aproape în întregime a tuturor cazurilor de cancer de col uterin într-o perioadă de până în 40 de ani.