Boala Parkinson, afecțiune ce apare la vârste tot mai tinere și nu poate fi prevenită

Afecțiune neurodegenerativă, ce survine în urma distrugerii lente și progresive a neuronilor, boala Parkinson apare la vârste din ce în ce mai tinere, însă nu poate fi prevenită și diagnosticarea în stadiile incipiente este aproape imposibilă. Totuși, cercetătorii încearcă să aducă mereu un plus de inovație în tratamentul pacienților bolnavi de Parkinson, astfel încât calitatea vieții să nu aibă așa de mult de suferit. Anual, pe data de 11 aprilie este marcată Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson, aceasta fiind ziua în care s-a născut cel ce a descris pentru prima dată afecțiunea, medicul James Parkinson. Într-un interviu acordat pentru Ziar Medical, dr. Alina Verzea – medic neurolog la Spitalul Clinic Județean Mureș a oferit mai multe informații despre această afecțiune.

Numărul persoanelor care suferă de boala Parkinson este în creștere și apare la vârste tot mai tinere. Care sunt simptomele? Ajung pacienții la timp la medic?

Dr. Alina Verzea – În prezent, în România, avem diagnosticați aproximativ 72.000 de persoane cu boală Parkinson, aflați în evidența Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care primesc rețete gratuite pentru această afecțiune. La nivelul județului Mureș avem un număr de 1982 de pacienți diagnosticați și aflați în tratament. Din păcate, boala Parkinson o diagnosticăm destul de târziu. Pacientul ajunge la medicul neurolog în momentul în care apar manifestările motorii: o încetinire a mișcării, o lentoare a mișcării, tremorul-asta înseamnă că boala evoluează deja de câțiva ani buni. De aceea, diagnosticul se pune în marea majoritate a cazurilor la o vârstă mai înaintată, undeva la peste 65 de ani. Este adevărat că există un număr în creștere a pacienților tineri cu boala Parkinson. Ultima dată am văzut într-un articol din SUA că a fost diagnosticat un băiat de 11 ani cu această boală. În România avem undeva o medie de 35-40 de ani privind vârsta de debut.

Care este cauza, de ce apare la vârste tot mai tinere?

Dr. Alina Verzea –  Este foarte greu de răspuns. Boala poate să cunoască un oarecare determinism genetic. Din păcate, a pune diagnosticul genetic de boală Parkinson în unele zone din țara aceasta este dificil. Nici noi, la Tîrgu-Mureș, nu putem face determinarea genetică pentru boala Parkinson. La București cred că se face.
Ar fi impropriu să dau vina pe condițiile de viață, de muncă, de stres, de excitante pentru sistemul nervos central, pentru apariția bolii. Tineretul este dornic să acumuleze cât mai multă informație și o stare de bine la o vârstă cât mai tânără dar, din păcate, creierul nu este chiar pregătit pentru asemenea excese.

- Articolul continua mai jos-

Stresul în ce măsură poate să afecteze? Care sunt factorii de risc?

Dr. Alina Verzea – Stresul mai puțin. În primul rând vorbim de factorii de risc vasculari, diabetul, hipertensiunea, tulburarile de ritm cardiac, hipercolesterolemia care poate să fie moștenită, bolile autoimune, tot ce ține de afecțiunile vasculare afectează și creierul. Apoi sunt unele substanțe nocive, organofosforice, manganul, intoxicațiile cu CO pot duce la sindroame extrapiramidale care se manifestă aproape ca și boala Parkinson. Traumatismele craniene majore, cu contuzii cerebrale, cu afectarea substanței cerebrale pot să fie generatoare, în timp, a unor sindroame extrapiramidale. Infecțiile-encefalite, HIV/SIDA, bolile prionice- circulația (n.red.-în diferite părți ale lumii) acum este facilă tuturor și au fost foarte multe contaminări prin diverse locații mai mult sau mai puțin exotice cu niște agenți patogeni cu care noi nu suntem obișnuiți. Unele medicamente pot genera un parkinsonism medicamentos, tumorile creierului, de asemenea, necesitând investigații și diagnostic diferențial.

Primele reacții se dezvoltă cu mulți ani înainte să apară simptomele vizibile?

Dr. Alina Verzea – Da. Apare o stare de astenie care ușor este diagnosticată ca și depresie și de foarte multe ori este tratată ca și depresie când ea de fapt este începutul unei boli Parkinson. Dar cel mai important, vorbim de o scădere a acuității olfactive, a mirosului, mirosuri care inițial erau familiare- cafeaua, parfumul, un miros de o anumită mâncare-și apoi să se atenueze în timp. Este greu vizibil și detectabil pentru că toată lumea pune simptomele pe seama unei sinuzite, rinosinuzite, afecțiuni respiratorii, stări gripale care și ele afectează într-o mică parte capacitatea de a recunoaște mirosurile.

Ne putem proteja cumva de această boală?

Dr. Alina Verzea – Nu. Ar fi foarte bine. Putem să respectăm anumite condiții de viață, să nu facem excese alimentare, să ne facem controale periodice complete în așa fel încât factorii de risc vasculari să fie ținuți sub control, să ne adresăm medicului, în primul rând medicului de familie pentru orice simptom care apare nou și la care nu avem o cauză decelabilă.
Nu avem niște analize specifice pentru boala Parkinson, putem să ne facem controalele periodice dar nu vom putea detecta din analize că suntem sau nu posibili pacienți cu boală Parkinson. Există, totuși, o posibilitate de a pune în evidență prin metode de neuroimagistică PET și SPECT (care se fac la București, la Oradea, din câte cunosc, la Cluj), o sărăcire a populației neuronale care produce dopamină. Și atunci înclinăm balanța spre o boală Parkinson în evoluție.

Boala Parkinson are niște stadii de evoluție care arată doar faptul că celulele care secretă dopamină sărăcesc, dispar și nu mai sunt funcționale. De aceea, noi trebuie să aducem dopamină din exterior pentru a ține un oarecare echilibru sau să întrerupem calea de degradare a dopaminei în așa fel încât să ne rămână o perioadă cât mai mult în organism. Dopamina este o substanță instabilă. Dacă este administrată împreună cu alimentele se leagă de alimente și parcurge tractul digestiv fără a fi eliberată. Tratamentul, în acest caz, este aproape ineficient. O parte dintre pacienți au o motilitate mai scăzută a tractului digestiv și îngreunează eliberarea dopaminei din preparate. Sfatul nostru a fost întotdeauna ca pentru tratamentul bolii Parkinson, preparatele care conțin levodopa să se administreze întotdeauna cu o jumătate de oră înaintea sau după mesele principale.

Au apărut în ultimii zece ani preparate noi, avem gelul de duodopa care ne asigură o stimulare dopaminergică continuă. Este adevărat că există o mică intervenție chirurgicală pentru montarea pompei, dar starea pacienților cu boala Parkinson avansată a fost mult ameliorată. Cât de curând va apărea apomorfina, există stimularea cerebrală profundă- avem un program național de stimulare cerebrală profundă, se face la București, există listă de așteptare, dar nu s-a oprit aici cercetarea privind calitatea vieții pacientului cu boala Parkinson.

Boala Parkinson are niște stadii de evoluție care arată doar faptul că celulele care secretă dopamină sărăcesc, dispar și nu mai sunt funcționale.

Practic speranța pentru o calitate îmbunătățită a vieții nu este scăzută.

- Articolul continua mai jos-

Dr. Alina Verzea – Nu. Asta este de fapt preocuparea tuturor, ca pacientul cu boala Parkinson să aibă o calitate a vieții cât mai bună.

Spuneați că sunt peste 72000 de persoane în România cu boala Parkinson, cât de greu este să fie asigurată medicația în condițiile în care au existat multe notificări de retragere de medicamente din țară?

Dr. Alina Verzea – Din paleta de medicamente, cu adresabilitate pentru pacientul cu boala Parkinson, singurul medicament care nu se găsește în acest moment este combinația de levodopa cu benserazida, cunoscutul Madopar. Avem alternativa combinației levodopa cu carbidopa dar nu toți pacienții tolerează această combinație. De aceea, când existau concomitent cele două preparate unii tolerau mult mai bine Madoparul alții celălalt medicament. Tratamentul pentru boala Parkinson este individualizat pe pacient. Nu există o rețetă standard. Rămâne la aprecierea medicului neurolog cu ce începe tratamentul, cât timp rămâne pe tratamentul respectiv, când se adaugă alte medicamente sau combinații de medicamente în funcție și de evoluție și de vârsta pacientului, în funcție și de faptul că o parte dintre pacienți încă se află în câmpul muncii și necesită o dozare a medicamentelor mai ușoară, mai compliantă pentru ei în sensul că dacă un om are servici de dimineața până seara este puțin mai dificil să-și administreze la intervale regulate tratamentul.

Articole similare:

Duceți-vă părinții la neurolog!Depistați din timp boala Parkinson!

Medicul – „un preot al Creației” – interviu cu acad. Ilie Bădescu

Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖

Articole recomandate

Recomandari