Un lung șir de premiere în domeniul cardiologiei și chirurgiei cardiovasculare, peste 19.000 de intervenții chirurgicale pe cord deschis efectuate la adulți și peste 2100 de intervenții chirurgicale efectuate pe cord deschis la copii este o parte din bilanțul realizărilor Institutul Inimii din Tîrgu-Mureș de-a lungul timpului.
Transplantul cardiac, prelevarea de organe, intervențiile chirurgicale hibride, implantul de valvă aortică transcateter, montarea dispozitivelor de asistare mecanică ventriculară fac parte din cotidianul Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant din Tîrgu-Mureș. În perioada 1967-2017, aici au fost realizate la adulți 26.760 de intervenții chirurgicale, din care 19.748 de intervenții chirurgicale pe cord deschis, iar în perioada 2004-2017, la copii au fost realizate 3705 intervenții chirurgicale, din care 2190 de intervenții pe cord deschis.
”Esența performanței în medicină este abilitatea de a lucra în echipă și multidisciplinaritate, și acest lucru ne-a făcut să ajungem unde suntem. Din punctul nostru de vedere, atât ca abordare a patologiilor cât și ca număr de intervenții chirurgicale, suntem cel mai performant institut din țară, în acest moment. Suntem singurul Institut în care abordăm sub formă de rutină intervențiile de transplant cardiac, intervențiile la nou născușți și sugarii mici, chirurgia cardiovasculară pediatrică, nemaivorbind de toată gama de intervenții chirurgicale la adult.
Ca și număr, am reușit să ajungem la 1000 de operații pe cord deschis pe an, ceea ce reprezintă cifre ale unui centru cu mare greutate și experiență oriunde în Europa, în acest moment”, a declarat prof. dr. Horațiu Suciu, șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară a IuBCvT Tîrgu-Mureș.
Totuși, în România numărul real de cazuri care ar trebui să fie rezolvate este mult mai mare, listele de așteptare sunt lungi, iar cele cinci centre de boli cardiovasculare din țară nu fac față nevoii reale a populației. Și peste jumătate dintre decesele din România sunt cauzate de bolile cardiovasculare.
”În România, pe baza statisticilor, consider că ar trebui să se realizeze în jur de 12.000-14.000 de operații pe cord deschis. Se efectuează undeva în jur de 4000. În acest context, programul național de boli cardiovasculare în care este inclusă și chirurgia (n.red. chirurgia cardiovasculară) este undeva pe locul 7 în cuantumul programelor derulate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. (…) Nu este posibil ca în România să se efectueze 4000 de operații pe cord deschis, la o populație de aproape 20 de milioane, și în alte țări vecine, cum este Ungaria, se efectuează 7000-8000 de intervenții la o populație de două ori mai mică”, a adăugat prof. dr. Horațiu Suciu.
Finanțarea, impediment în calea rezolvării multor cazuri
Astăzi, la Institutul Inimii din Tîrgu-Mureș lucrează a treia generație de medici-chirurgi cardiovasculari, anesteziști, cardiologi, medici de laborator, radiologi și personal medical care conlucrează pentru salvarea a mii de vieți de copii și adulți.
”Avem chiar a patra generație în formare. Am dezvoltat și am făcut demersuri ca noi specialități să fie dezvoltate, cardiologie intervențională la copii. (…) Vrem să facem proceduri minim invazive cele mai moderne, este adevărat, foarte costisitoare, dar ne permitem. Și pentru performanță vrem să alocăm din activitatea noastră toate resursele, pentru că este necesar ca cetățean european să ai dreptul la toate tratamentele posibile și necesare”, a precizat prof. dr. Klara Brînzaniuc, managerul IuBCvT Tîrgu-Mureș.
Deși există resursa umană formată, cu înaltă calificare, la standarde mondiale de performanță, există și niște limite. Și acestea țin de infrastructura necesară și, mai mult decât atât, de finanțarea din partea statului român.
”Conform metodologiei de finanțare, având în vedere că suntem institut de monospecialitate, ni se contractează cazurile cu o penalitate de 4%. Deci din maxim de contractare, care este 85% din suma maximă de contractat, pentru Institutul nostru este doar 81% având în vedere că suntem institut de monspecialitate. Noi am făcut lobby și am demonstrat prin cifre reale că dacă finanțarea ar fi la 85% ne-am descurca foarte bine și am putea chiar face accesibile servicii și pentru alte persoane”, a explicat dr. Mariana Ciorba, directorul medical al Institutului.
Prin urmare, nu toți pacienții care ar dori să fie tratați la Institut pot beneficia de asistență medicală aici.
”Paradoxul este că performanţa este pedepsită. (…) Cu cât performanţa este mai mare – şi avem şi cazuri care au un indice de complexitate 28 – dacă sunt complexe şi se ajung la aceste proceduri hibride de rezolvare a lor, dar utile, poate singurele care salvează viaţa pacientului – atunci avem mai puţine cazuri care ni se decontează în acea lună. De aceea, ajungem la 130 %, rulajul nostru după numărul de paturi este cel normal, că nu am depășit acești indicatori, dar cazurile fiind complexe, costurile sunt foarte mari şi nu ni se decontează din ele decât suma contractată. Şi atunci senzaţia este că, cu cât munceşti mai bine, cu atât rezolvi mai puţini pacienţi. Dar problema noastră este legată de adresabilitatea pacienţilor. Dacă ea există, pacienții trebuie rezolvați”, a precizat managerul IUBCvT Tîrgu-Mureș.
Fără o strategie națională corectă
În cei peste 13 ani de chirurgie cardiovasculară pediatrică au fost operați peste 3500 de copii, veniți din toată țara la Tîrgu-Mureș, acesta fiind unicul centru din țară ce asigură activitatea 7 zile din 7, 24 de ore din 24. Însă multe cazuri rămân nerezolvate din lipsa finanțării adecvate, deși există experiența profesională necesară, și sunt trimise în străinătate. Statul român, în loc să plătească mai puțin în țară, preferă să deconteze sume enorme centrelor din străinătate pentru rezolvarea cazurilor medicale ale pacienților români.
”Conform logisticii pe care o avem, adică număr de săli de operație, spații de terapie intensivă, noi suntem undeva la 300-350 de operații pe an, ceea ce sunt cifrele unui centru foarte bun din străinătate, peste medie. Dar nevoia reală pe an la copii este în jurul cifrei de 1000 de operații. Noi avem o moștenire mare de copii nerezolvați din anii precedenți și cazurile vin din ce în ce mai târziu, multe vin nediagnosticate la vârste mari și orice caz nerezolvat la timp este mai complicat.
În momentul actual nu se poate acoperi nevoia reală de tratament a copiilor cu boli congenitale și nu s-a recunoscut problema aceasta astfel încât să fie o strategie națională corectă. În continuare, acordăm tratament unei bune părți a copiilor din România, dar peste jumătate din necesarul de intervenții este nerezolvat. Câți dintre aceștia reușesc să plece afară, îmi este greu de spus. Sunt convins că este o cheltuială enormă din punctul de vedere al Casei de Asigurări pentru acești copii. Pentru o intervenție pentru un pacient critic, nou născut, în străinătate, Casa decontează atât cât costă, dar costă undeva între 40.000-50.000 de euro, care poate să ajungă, în funcție de durata staționării în Terapie Intensivă, până la 100.000 de euro. Ideea este că statul român trebuie să plătească în continuare niște bani pe care Institutul, cum este al nostru, sau cel din Cluj, Iași, București, Timișoara nici nu visează să-i primească. Noi primim un buget pe an care este comparabil cu aproximativ 10 operații plătite afară. Și noi operăm câteva sute”, a explicat prof. dr. Horațiu Suciu.
”Un copil care este trimis afară costă de zece sau 20 de ori mai mult decât un copil care este operat în țară”
Medicul a explicat că refuzul de a opera unele cazuri este că ele ar costa cât rezolvarea a 20 de cazuri și limita de finanțare determină uneori refuzul de a le rezolva.
”Unele operații ne costă cât alți 20 de copii, din motive obiective, nu neapărat a complexității cazurilor. Dar știind că un copil va sta o lună în Terapie Intensivă și va consuma extrem de multe resurse și în contextul în care eu nu sunt încurajat să operez cazuri complexe- pentru că dacă fac mai multe cazuri complexe pot să operez mai puțini copii- uneori sunt pus și în situația aceasta de a face un pic de management, ceea ce nu este foarte ok, pentru că atâta timp cât noi putem să abordăm din punct de vedere profesional, științific, chirurgical un caz nu ar trebui să fie limite de finanțare. Din contră, ar trebui să fim încurajați, pentru că acel copil va fi mult mai scump pentru statul român afară. Dar pentru aceste lucruri nu s-au făcut încă conexiunile acestea, deși noi le menționăm de zeci de ani. Un copil care este trimis afară costă de zece sau 20 de ori mai mult decât un copil care este operat în țară. Nu se întreabă nimeni de ce este mai bine să plătim 50.000 de euro afară și să nu dăm o sumă mult mai mică în țară”, a mai spus prof. dr. Horațiu Suciu.
”Noi am creat și instrumentele manageriale de analiză prin care în momentul în care internăm un anumit tip de diagnostic, vorbesc de malformațiile cardiace congenitale, putem aprecia și estima mortalitatea la care ar putea fi supus, durata medie de ședere în ATI, care este durata cea mai scumpă precum și posibilitatea acestui caz de a contacta pe parcursul spitalizării complicații și comorbidități astfel încât colocviul cardio chirurgical să poată lua întotdeauna decizia optimă legată de fiecare caz”, a explicat dr. Mariana Ciorba, procedura prin care sunt analizate cazurile care sunt referite din toată țara.
În ceea ce privește infrastructura Institutului Inimii din Tîrgu-Mureș, se dorește extinderea spațiilor dacă va exista sprijin și din partea Ministerului Sănătății. ”Încercăm să găsim soluții. Ideal ar fi o clădire nouă, dar încercăm o supraetajare pe corpul de Pediatrie, trei nivele. Avem dorinta ca să extindem și să creem circuitele care ne lipsesc, să putem performa în toate domeniile”, a conchis managerul Insitutului Inimii din Tîrgu-Mureș.
Pe parcursul a trei zile, în perioada 4-7 aprilie 2018, se desfășoară la Tîrgu-Mureș Conferința aniversară ”IuBCvT-45 de ani de chirurgie cardiovasculară la Tîrgu-Mureș”, eveniment la care participă personalități marcante ale chirugiei cardiovasculare și transplantului cardiac și cardiologiei din Europa precum și cei mai renumiți chirurgi cardiovasculari din România.
Alte articole:
Prima operație intervențională la inimă cu hologramă din România