România se află pe primul loc în Europa privind mortalitatea prin cancer de col uterin. Incidența acestui tip de cancer este dublă la noi în țară față de media europeană. Este nevoie încă de conștientizarea pe scară largă a femeilor despre beneficiile acestui test privind detectarea leziunilor precanceroase ale cancerului de col uterin prin screening. Derularea la nivel național a Programului de screening de cancer de col uterin, prin informarea și testarea femeilor cu testul Babeș Papanicolau, a condus la o prevenire a 49% dintre cazurile posibile de cancer de col uterin. La nivelul Regiunii Centru, unde sunt arondate județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu, până în prezent au fost testate, în prima rundă de screening, peste 66.000 de femei, un procent de 9% dintre acestea fiind diagnosticate cu modificări ale mucoasei colului uterin. Un procent de sub 1% din totalul displaziilor detectate sunt într-adevăr cazuri grave, carcinoame ale colului uterin. În acest an a demarat a doua rundă a campaniei de screening. Ce aduce nou această rundă a campaniei de screening a cancerului de col uterin, dar și cum se poziționează Regiunea Centru la nivel național în cadrul acestei campanii a oferit mai multe informații Dr. Cosmina Cristina Uzun, Coordonator Unitatea Regională de Management-Regiunea Centru a subprogramului de Screeningal cancerului de col uterin din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Tîrgu-Mureș.
Vă rog să faceți o prezentare a modului în care se derulează la nivelul Regiunii Centru programul național de screening al cancerului de col uterin.
Programul național de depistare activă precoce a cancerului de col uterin se află în al șaselea an de implementare. În anul 2017 am reușit să încheiem runda I de screening, prima de acest gen pe care o desfășurăm în Regiunea Centru, și am reușit să realizăm peste 66.000 de teste Babeș Papanicolu pentru femei asimptomatice, cu vârsta între 25-64 de ani, care s-au adresat centrelor de recoltare, acestea fiind în prealabil informate și consiliate pentru această testare. Este vorba despre femei care nu au mai avut afecțiuni ginecologice, sănătoase, care nu ar fi solicitat un consult ginecologic dacă nu ar fi fost invitate la screening, femeile neavând simptome.
În acest an, continuăm runda a doua de screening, tot prin Programul național de depistare activă precoce a cancerului de col uterin, și ne dorim să ne dezvoltăm mai mult pe ceea ce înseamnă implementarea calității urmăririi pacientei care are teste pozitive, follow up-ul femeii. Este un punct foarte important pentru această a doua rundă de screening.
Ce va presupune acest follow up, implementarea calității urmării pacientei?
Ne dorim să reușim să asigurăm un circuit al femeii care are o displazie a colului uterin, un circuit medical între specialiști, bine controlat din punctul de vedere al calitaţii serviciilor medicale prin Unitatea de management, cu urmărirea investigaţiilor şi a tratamentului femeilor cu rezultate pozitive astfel încât să putem să raportăm indicatori de performanţă ai screeningului.
Dintre cele 66.000 de teste Babeș Papanicolau efectuate anul trecut un procent de 9% au fost teste pozitive și sigur că la acestea circuitul este mai greoi, tratamentul a fost asigurat prin programul de oncologie al Casei de Asigurări. Femeile au fost trimise pentru continuarea investigațiilor sau la tratament, cu trimitere de la medicul de familie pentru medicul ginelocog sau oncolog. De foarte multe ori Unitatea de management a screeningului a avut dificultăţi de culegere a datelor de la medicii de familie sau ginecologi, cu scurt circuitarea follow-up-ului femeii. Dorim să creștem calitatea screeningului prin dezvoltarea centrelor de informare-consiliere la nivelul ambulatoriilor de specialitate-ginecologie, dar prin medicii de familie din zonele rurale să ducem programul cât mai aproape de femei, prin creșterea accesibilității acestora la serviciile medicale. De asemenea, ne dorim dotarea centrelor cu colposcoape și aparatură modernă, care să permită tratarea displaziilor pe același circuit al screeningului. Pentru afecțiunile oncologice tratamentul va fi asigurat prin relație cu CAS-urile județene, prin programul de oncologie.
Există specialiști care să se ocupe de acest program? Sunt medicii interesați să intre în acest program?
Da, nu putem spune că medicii nu sunt interesați de acest program, dar au fost foarte multe circuite de finantare și raportare mai greoaie pe care nu toți medicii au reușit să le depășească. Însă am încercat să rezolvăm situațiile prin implicarea echipei de management ori de câte ori am putut. Sigur că există comunități de femei care sunt bine informate, se duc la medicul de familie, participă la testare dar există și comunități insuficient informate, cu mituri și bariere psihologice. Aceste servicii de screening nu sunt servicii medicale curative, femeile nu sunt bolnave, pentru ele este mai greu să înțeleagă de ce trebuie să se testeze dacă sunt sănătoase. Și aici vorbesc de nivelul de înțelegere al femeilor din comunitățile rurale care, sigur, poate că nu au suficiente cunoștințe medicale și nu consideră utilă o astfel de testare.
Cancerul de col uterin este unul dintre puținele afecțiuni care pot fi prevenite prin screening și testarea ca atare nu este dureroasă, dar poate pentru multe femei este jenantă presupunând un control la medicul ginecolog.
Ce presupune testarea Babeș Papanicolau? Femeia se adresează medicului de familie sau de anul trecut, din aprilie, se adresează centrelor de informare/recoltare, care s-au amplasat în ambulatoriile de specialitate a clinicilor de oncologie, și solicită formularul FS1, gratuit, prin care testul Babeș Papanicolau este gratuit.
De ce ar trebui o femeie să-și facă un test Babeș Papanicolau? Deoarece infecția genitală cu HPV și eventualele reinfecții pot duce la anumite modificări ale mucoasei colului uterin, care în timp, în 5-10 ani, se pot transforma în leziuni epiteliale scuamoase şi apariția cancerului de col uterin. Prin testarea citologică se poate pune diagnosticul modificărilor incipiente,tratararea acestora şi prevenirea apariţiei cancerului de col uterin. De asemenea, testul va diagnostica coinfecțiile. Din cazuistica anului 2017, respectiv din cele peste 5000 de teste efectuate de Unitatea de Management a screeningului Regiunea Centru un procent de circa 6% au fost coinfecții cu trichomonas, cu candida, cu gardnerella vaginalis. În foarte multe cazuri, la femeile tinere care doresc să fie însărcinate, existenţa acestor infecții şi netratarea lor la timp se consideră că sunt un factor de risc pentru nașterea prematură. Pe de altă parte, aceste coinfecții sunt considerate şi factori favorizanți ai progresiei leziunilor scuamoase spre cancer de col uterin. De foarte multe ori, un rezultat negativ Babeș Papanicolau, dar prin care se pune diagnosticul coinfecțiilor genitale este în avantajul femeilor, deoarece acestea beneficiază de tratament specific la timp.
Spuneați că în mediul rural există o mai puțină cunoaștere dar și reticență privind această testare. Unitățile mobile de recoltare, informare, pe care Ministerul Sănătății dorește să le implementeze, vor fi un ajutor în acest caz?
Ministerul Sănătății a declanșat o procedură pentru licitarea unor astfel de unități mobile. Așteptăm cu interes să fim dotați cu o astfel de unitate mobilă, la nivel regional, care ne-ar ajuta foarte mult, pentru că am funcționa după standarde europene, am putea avea un control mai mare a invitării și reinvitării femeilor la screening. Aceasta presupune să anunțăm femeile cu o săptămână, două înainte despre faptul că se va deplasa unitatea mobilă în acea comunitate rurală, iar femeile fiind pregătite de către medicul de familie și informate în avans despre beneficiile acestui test ar aștepta unitatea de recoltare, s-ar testa pe loc și rezultatul va ajunge în laboratoarele de referință ale spitalelor mari, ale SCJU Tîrgu-Mureș. Rezultatul final va fi transmis prin poștă femeii respective, dar și medicului de familie. Femeile care au rezultate pozitive vor fi invitate să ajungă la un centru de informare/consiliere de screening unde să beneficieze și de o consultație psihologică, să li se explice ce înseamnă această displazie care a apărut, care sunt beneficiile tratamentului și care sunt pașii de urmat după aceea. După cazuistica noastră, majoritatea cazurilor sunt displazii, procentul carcinoamelor este foarte mic, undeva sub 1%, și acest tratament, la timp, al displaziilor înseamnă rată mare de succes în stoparea evoluției bolii.
Dintre cele 66.000 de teste făcute la nivelul Regiunii Centru spuneați că un procent de 9% au fost teste pozitive. La ce vârste a început să apară aceste displazii?
La vârste foarte tinere. Avem un vârf de incidență la vârste adulte între 40-45 ani când femeia este activă, poate are și 2-3 copii și avansarea acestei boli aduce prejudicii familiei ei, dar și nouă ca societate și ca sistem sanitar, vor crește foarte mult costurile pentru un tratament al unui cancer avansat comparativ cu o displazie minoră, dar din păcate neglijată de foarte multe femei.
Ce număr de teste a fost alocat în acest an pentru programul de screening? Este suficient?
Pentru Regiunea Centru și în acest an avem în jur de 5000 de teste. Anul trecut am realizat 5602, am fost bugetați cam la nivelul realizărilor. Am avut deficiențe în funcționalitatea screeningului, în prima jumătate a anului 2017, deoarece foarte multe femei se pierdeau în circuitul medic de familie-informare+consilier şi medic ginecolog+recoltare. Prin mai multe deplasări ale medicilor ginecologi pentru recoltare în comunităţi de femei din mediul rural, la cabinetul medicului de famili, am constat că foarte multe femei au fost interesate de screening. Pornind de la această experienţă am transmis unităţii naţionale de screening şi implicit Ministerului Sănătăţii nevoia de dezvoltare imperioasă a centrelor de informare/consiliere/recoltare atât în mediul urban cât şi în mediul rural. Un rezultat imediat a fost creșterea numărului de femei testate.
Comparativ cu celelalte regiuni ale țării, cum arată în Regiunea Centru adresabilitatea femeilor către screeningul de cancer de col uterin?
La nivel național, știm că interesul femeilor pentru screeningul cancerului de col uterin nu este foarte mare, probabil și din cauza tuturor obstacolelor care au apărut în această implementare și datorită mentalităţilor. Nu avem această educație medicală de prevenire prin screening. Printre unitățile regionale care funcționează în țară ne situăm pe un loc bun ca și rezultate, dar evident că îmi doresc mult mai mult.
Ce planuri de viitor aveți pentru acest program pe care îl coordonați în cadrul Regiunii Centru?
La acest moment extindem rețelele de screening pentru toată regiunea Centru pentru că sunt localităţi care s-au pierdut pe parcurs. Procesul administrativ al screeningului se află într-o dinamică continuă, permanent personalul sanitar participă la screening sau se retrage, femeile comunitaţilor respective ajung la vârsta eligibilă sau o depășesc, apar modificări legislative astfel încât Unitatea de Management trebuie să-și actualizeze permanent datele.
După prima runda de screening am observat necesitatea reinstruirii anumitor categorii de medici nou intrați în programul nostru de screening, astfel că pentru viitorul apropiat ne propunem actualizarea cunoştinţelor medicilor, conform recomandărilor Ghidurilor Europene de screening.
Efortul considerabil a peste 1000 de medici de familie, medici specialiști ginecologi, medici de anatomie patologică, economiști, juriști, personal administrativ, asistenți medicali din Regiunea Centru, care au muncit pentru screeningul cancerului de col uterin în toți cei 5 ani, a contribuit la adăugarea României pe lista țărilor est europene care implementează screeningul organizațional al cancerului de col uterin.
Chiar dacă rata de acoperire a populației feminine în cadrul screeningului este înca mică, cel mai important pentru noi este să continuăm implementarea programului, să-l îmbunătăţim și mai ales să devină obișnuință pentru orice femeie să facă un test Babeș Papanicolaou pentru creșterea calității vieții acestora.