15.000 de medici din 29 de specialități, un procent de 42% dintre respondenți suferă de sindromul burnout
În munca pe care o depune zi de zi pentru îngrijirea pacienților, personalul medical uită, de cele mai multe ori de propriile probleme de sănătate, ce rămân nerezolvate, și este expus la un nivel ridicat de stres. Sindromul de epuizare emoțională, depersonalizare și un sentiment de realizare personală scăzută care duce la scăderea eficacității la locul de muncă poartă numele de sindrom burnout și de ani buni reprezintă o problemă în rândul personalului medical.
Un studiu efectuat de către Colegiul Medicilor din Municipiul București a arătat că 55% dintre medicii bucureșteni suferă de burnout personal, 52 % de burnout profesional, 36 % de burnout legat de interacțiunea cu pacientul, iar 24% suferă de toate cele trei tipuri. Respondenții au declarat că lucrează în medie 42,9 ore pe săptămână și consultă în medie 18,2 pacienți pe zi. 30 % dintre ei au două locuri de muncă, iar 12 % trei sau mai multe job-uri. Concluzile cercetării au arătat că sindromul de burnout este mai puțin legat de munca cu pacienții, ci mai degrabă de factorii de sistem-birocrație, legislație neclară, presiuni emoționale ale rudelor, recunoaștere socială redusă, lipsuri materiale.
Potrivit unui studiu recent, publicat în Medscape în acest an, efectuat în rândul a peste 15.000 de medici din 29 de specialități, un procent de 42% dintre respondenți suferă de sindrom burnout, printre cei mai afectați fiind medicii de familie. Printre motivele enumerate, care conduc la instalarea acestei afecțiuni, și raportate de cătrei cei mai mulți dintre respondenți se regăsesc sarcinile birocratice și orele multe de lucru.
Sindromul de burnout a fost pus în discuție, într-o largă prezentare, în cadrul cărții intitulate Sindromul de burnout , scrisă de medicii de familie dr. Valeria Herdea și dr. Ileana Brînză.
În România, birocrația excesivă, multele reguli impuse pentru funcționarea unui cabinet de medicină de familie, legislația ambiguă, sancțiunile impuse de către autorități sunt aspecte cu care medicii de familie se confruntă constant, iar riscul apariției sindromului de burnout este ridicat. Cartea a fost lansată în cadrul celei de-a IV-a ediții a Conferinței Naționale a Asociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie “Tradiție și Modernism în Practică Medicală”, ce a avut loc la Tîrgu-Mureș, în perioada 22-25 februarie 2018.
”Sindromul de burnout este de fapt o componentă a vieții noastre cotidiene.
Birocrația, lipsa de orizont, lipsa de viziune a decidentului privind medicina primară, supraîncărcarea nu doar birocratică și tot felul de task-uri care de fapt nu țin de noi, nu țin de profesia medicală, te pot duce la sindromul de burnout , problemele pacienților, transferul problemelor economice și sociale ale pacientului asupra noastră pot produce sindrom de burnout pentru oricine. Noi am încercat, împreună cu doamna dr Ilean Brînză, să scriem o carte despre acest sindrom de burnout care nu are pretenția unei cărți exhaustive sau nu are pretenția unei cărți scrise de mari specialiști, ne-am dorit să scriem într-o carte a unor practicieni, în care să atragem atenția asupra riscului de burnout, asupra modalităților de prevenție și asupra modalităților de intervenție sustenabilă în așa fel încât corpul medical să poată fi valorizat la adevărata lui valoare. Am încercat să prezentăm modalități care pot fi implementate ușor, fără costuri foarte mari, dar pe care le vedem ca singură soluție pentru situația actuală”, a declarat Dr. Valeria Herdea, președintele Asociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie.
Cartea conține informații despre ce înseamnă conceptul de burnout, conceptul de stres, factorii de risc în apariția și dezvoltarea sindromului de burnout, mecanisme de protecție față de sindromul de burnout, manifestări clinice comportamentale ale stresului, manifestări clinice comportamentale ale sindromului de burnout, implicațiile acestui sindrom asupra calității actului medical și vieții pacienților, mecanisme de intervenție prin strategii profesioniste și strategii personale.
”M-am axat în carte în mod special asupra stresului, pentru că stresul este un factor de risc important și recunoscut ca atare pentru o multitudine de patologii, de la cardio cerebro-vasculare până la cele neuropsihice. Într-adevăr, am considerat că este important pentru colegii care lucrează în sectorul medical să își găsească și să aplice propriile soluții de a reduce stresul, în primul rând, și de a evita să ajungă la un sindrom de burnout. Cele trei soluții care mi le-am permis să le prezint colegilor mei nu sunt soluții terapeutice ci sunt variante de terapii alternative, care țin de automotivație, de self coaching totul pornind de la acea minunată teorie a lui Edward De Bono, teoria pălăriilor gânditoare. Și fac aici o mențiune specială asupra pălăriei verzi care ne permite să gândim creativ pe măsura sufletului, a inimii și a minții noastre pentru a găsi soluții personale astfel încât să le și putem pune în practică cu succes. Și asta doresc colegilor mei, mult succes în propria autodescoperire, pentru că fiecare dintre ei are un potențial imens de a se autoproteja, de a se automodela și de a-și depăși obstacolele oricare ar fi ele”, a precizat Dr. Ileana Brînză.
Alte articole: