Pe 8 martie 2018 sunt sărbătorite concomitent Ziua Mondială a rinichiului, precum şi Ziua Mondială a Femeii. Este un bun prilej de a aduce în lumină particularităţile patologiei renale la sexul feminin.
Femeia secolului XXI este o femeie activă, implicată în activităţi sociale, profesionale,sportive şi politice, dar care continuă să îşi păstreze rolul primordial în familie. În acest context,o serie de afecţiuni considerate clasic apanajul sexului masculin au devenit din ce în ce mai frecvente la femei, ca urmare a expunerii crescute la diverşi factori nocivi: sociali, dietetici, de mediu. În ultimii ani, guta, diabetul zaharat, obezitatea, bolile cardiovasculare sunt consemnate cu o incidenţă în creştere la femei, având impact asupra sănătăţii rinichiului.
Prevalenţa bolii cronice de rinichi (BCR) la sexul feminin a marcat o creştere considerabilă în ultimele decenii, depăşind ponderea bărbaţilor care suferă de această afecţiune. Femeile cu BCR înregistrează mai frecvent probleme de abord vascular, ajung mai tardiv în dializă şi beneficiază mai rar de transplant renal, în comparaţie cu bărbaţii; din postura de donator al unui rinichi, femeile îşi depăşesc, însă, partenerii de sex opus.
Unele boli renale afectează cu predilecţie sexul feminin: infecţiile de tract urinar (ITU) şi nefropatia lupică.
Infecţiile de tract urinar sunt consemnate preponderent în rândul femeilor adulte, dar pot apărea şi în copilărie, la pubertate sau după menopauză. Deşi ITU la femeia adultă este, cel mai adesea, o infecţie necomplicată, cu un curs evolutiv benign, ea afectează în mod negativ calitatea vieţii prin frecvenţă şi recurenţă crescute; utilizarea nejudicioasă a antibioticelor în ITU necomplicate a contribuit la apariţia multirezistenţei germenilor la antibacterienele uzuale. ITU recurentă la vârsta copilăriei este datorată adesea unei malformaţii renale, în timp ce apariţia sa în menopauză este favorizată de modificările hormonale specifice acestei perioade de viaţă.
Lupusul eritematos sistemic (LES) este o afecţiune autoimună care apare, în peste 90% din cazuri, la femei, iar nefropatia lupică, complicaţie extrem de frecventă, afectează în mod negativ supravieţuirea pacientelor. Din fericire, ultimele decenii au înregistrat progrese considerabile privind tratamentul nefropatiei lupice.
Cel mai important impact al sănătăţii rinichiului este vizibil la femeile gravide. Sarcina se asociază cu risc crescut de ITU, preeclampsie sau eclampsie, afecţiuni ce pun în pericol atât viaţa mamei, cât şi a fătului. Bolile renale preexistente – cum ar fi nefropatia diabetică sau nefropatia lupică – se pot exacerba/agrava în timpul sarcinii. Femeile cu BCR preexistentă sarcinii au risc crescut de avort spontan, hipertensiune arterială sau evoluţie către necesitatea dializei.
DE REŢINUT!
– Educarea femeilor în scopul cunoaşterii şi prevenirii factorilor care predispun la ITU, precum şi utilizarea judicioasă a antibacterienelor în ITU necomplicate, sunt măsuri importante ale programului de prevenţie a bolilor de rinichi.
– Diagnosticarea precoce a lupusului eritematos sistemic şi monitorizarea activă a pacientelor într-un cadru medical, adesea multidisciplinar, sunt premisele controlului complicaţiilor renale ale acestei afecţiuni.
– Gravidele trebuie educate să se prezinte periodic la medic pentru a putea fi monitorizate. Analize precum creatinina, ureea şi acidul uric serice, examenul urinei şi urocultura, alături de controlul periodic al valorilor presiunii arteriale sunt suficiente pentru prevenirea unei afecţiuni renale în sarcină sau diagnosticarea precoce a unei boli de rinichi preexistente.
Prof. Univ. Dr. Ionel Alexandru Checheriţă,
Şef Clinica Nefrologie şi Dializă, Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” Bucureşti
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti
Preşedintele Comisiei de Nefrologie, din cadrul Ministerului Sănătăţii