Bolile stilului de viață explicate de catre Prof. dr. Nicolae Hâncu.
Epidemia mondială de obezitate şi de diabet este cea mai mare epidemie de boli cronice din istoria umanităţii, atrage atenția prof. dr. Nicolae Hâncu, medic primar de diabet, nutriție și boli metabolice și membru de onoare al Academiei Române. Stilul de viaţă explică, în mare parte, această epidemie de obezitate. Practic, se mănâncă mult și se face prea puțină mișcare. Acest lucru duce la apariția unui dezechilibru energetic care favorizează apariția diferitelor forme de obezitate. Potrivit medicului nutriționist, este indicat să apelăm la sfaturile unui specialist în nutriție înainte de începerea unei diete; întotdeauna acesta trebuie să fie un medic, căci adevăratul nutriționist are studii universitare de specialitate! Apoi, trebuie să reținem faptul că “E-ul” de pe ambalajul alimentelor reprezintă, de fapt, un certificat de garanţie, nu de toxicitate! Ar trebui să fim atenți și la faptul că fructele trebuie mâncate, nu zdrobite și consumate în sucuri, fresh-uri, deci nu băute!
Bolile stilului de viaţă și efectele lor devastatoare
„Stilul de viaţă explică, în mare parte, epidemia de obezitate; se mănâncă mult și se face prea puțină mișcare. Apare, astfel, un dezechilibru energetic cu acumulare de grăsime şi apar diferite forme de obezitate. Obezitatea însoțește diabetul zaharat de tip II în procent de 60-70%! Mie îmi place să spun că însoţeşte diabetul precum “umbra” omului care merge în soare. Se adaugă la acest lucru faptul că sedentarismul este o epidemie ca atare. Epidemia mondială de obezitate şi de diabet este cea mai mare epidemie de boli cronice din istoria umanităţii! Pe de altă parte, aceste boli care fac parte din categoria “boli cronice netransmisibile”, răspund de 70% din mortalitatea din lume. Avem patru categorii de boli cu patru categorii de factori: diabet şi obezitate, boli cardiovasculare, cancer şi boli pulmonare obstructive cauzate de stilul de viaţă, fumatul, abuzul de alcool și alimentaţia”, a declarat prof. dr. Nicolae Hâncu.
Așadar, aceste patru categorii de boli cronice netransmisibile răspund de 70% mortalitate și sunt, de fapt, boli ale stilului de viaţă, precizează medicul nutriționist. Anumite studii realizate în diferite ţări arată că modificarea acestuia ar aduce beneficii extraordinare omului. Însă este foarte greu; omul mai degrabă ia medicamente decât să se mişte, decât să fie atent la ce mănâncă, să îşi reducă consumul de alcool şi mai ales, să renunțe la fumat.
În ceea ce îi privește pe tineri, atâta timp cât aparţin unei corporaţii care are abonament la servicii medicale, apelează la ajutorul unui specialist, fie din orgoliu, dar şi din considerente legate de estetică. Totuși, la tineri boala nu răbufneşte din punct de vedere al efectelor imediate ale nutriţiei neadecvate și mulți dintre ei au un stil de viață haotic.
“Un grup populaţional, precum masa studenţilor, are o viaţă şi un stil de viaţă total haotic. Ori, un stil de viaţă neadecvat la acea vârstă, înseamnă, după vârsta de 30 de ani, consecinţe nefaste asupra organismului. Iar acest stil de viaţă neadecvat, mai ales nutriţia neadecvată, îşi are originea în viaţa intrauterină, unde acţionează viciile nutriţionale ale mamei. Acestea influenţează viitorul comportament alimentar al noului născut. Mama este primul nitruţionist al copilului până la o vârstă mai mare a acestuia. Preşcolarul strigă după dulciuri nu după mezeluri; la adult e invers! În momentul de faţă, în România, preluând recomandările europene, se dezvoltă treptat un program de alimentaţie şi stil de viaţă sănătos al preşcolarului, care este ceva cu totul special pentru că unui preşcolar nu poţi să îi dai câteva sfaturi de nutriţie. Poţi, însă, să îi dai un alt abecedar, care este în pregătire în momentul de faţă, care cuprinde imagini pe care să i le explice educatoarea, educatorul sau familia. Iar familia trebuie să fie la rândul ei, instruită. Nu poţi să ai doi părinţi obezi sau supraponderali care mai şi fumează, care să îi spună copilului să nu mănânce un cutare aliment! România a preluat din Europa un program care se dezvoltă; acesta vizează schimbarea comportamentului alimentar al preşcolarului, astfel încât să fie introduse legume, vegetale, fructe în alimentație. E o strategie colosală”, a explicat prof. dr. Nicolae Hâncu.
Bolile stilului de viaţă – „Nutriţionistul este întotdeuna un medic!”
O atenție deosebită trebuie acordată momentului începerii unei diete. Se impune vizita la medic, pornind cu medicul de familie şi apoi, dacă e cazul, acesta stie unde să trimită mai departe persoana respectivă pentru a fi evaluată. O prescripţie nutriţională este un act medical care nu poate fi realizat decât dacă cunoşti persoana. Aceasta trebuie examinată, e necesară stabilirea parametrilor biochimici şi a parametrilor de laborator pentru a face recomandarea respectivă.
„Sunt mari greşeli care se practică în momentul de faţă când informaţiile despre nutriţie se culeg de pe internet; internetul a devenit din acest punct de vedere, un mare duşman! Noi nu îl recomandăm absolut deloc, pentru nicio boală! Mergi la medic, închide internetul stai de vorbă cu specialistul! Nicidecum medicul nu trebuie să fie a doua opinie, lui nu îi spui, „uite ce am găsit pe internet!” E dureros să vezi că se amestecă în nutriţie oameni care nu au nici o treabă cu acest domeniu; nutriţionistul este un medic care are specialitatea Diabet – nutriţie – boli metabolice, spre deosebire de o persoană care urmează un curs pe internet de doua, trei ore! Acesta nu este un expert în nutriție! Din păcate a explodat ţara cu aceşti nutriţionişti, iar unii dintre ei sunt chir şarlatani, cu recomandări de produse care nu sunt verificate; ei spun că nu tratează diabetul cu medicamente, ci cu plante sau cu produse “naturiste”, produse care provin din ţări foarte îndepărtate, dar care au substanţe active foarte periculoase”, atrage atenția prof. dr. Nicolae Hâncu.
Bolile stilului de viaţă – “E-ul” de pe ambalaj e un certificat de garanţie, nu de toxicitate!
Un lucru important pe care trebuie să îl reținem este legat de “E-urile” din alimentație. Practic, existența acestora pe ambalajul alimentelor reprezintă “un certificat de garanţie, nu de toxicitate”!
“Titulatura de “E-uri” este numai pentru Europa; înseamnă tot ce este aditiv, tot ce se adaugă în aliment pentru ca acesta să aibă un gust mai plăcut, să fie conservat, să aibă o formă mai plăcută s.a.m.d. Străbunicii noştri utilizau salicilatul, acum i se spune “E”. Reglementările europene din punct de vedere al concentraţiei E-urilor sunt extrem de severe! Când vezi “E” trecut undeva e un certificat de garanţie, nu de toxicitate, se ştie foarte exact acest lucru! S-a ţinut cont şi de faptul că o persoană s-ar putea să consume mult dintr-un anume aliment şi atunci maxima admisă este mult sub limita la care ar putea să apară fenomenul. În momentul de faţă aproape că nu mai găseşti un aliment în care să găseşti E-uri, iar isteria aceasta că ar produce cancer este nereală. E un certificat de garanţie! Lucrurile sunt foarte clare din acest punct de vedere”, explică prof. dr. Nicolae Hâncu.
Bolile stilului de viaţă – “Fructul trebuie să fie mâncat, nu băut!”
Doctorul nutritionist ne recomandă servirea a trei mese principale pe zi şi trei gustări, care trebuie să fie fructe! Apoi, consumul de carne roşie trebuie să fie redus; este indicat să se mănânce o dată pe lună. Cât despre alcool, în cazul în care nu există contraindicații, pot fi consumate unul sau două pahare de vin pe zi la masă sau de după masa și poate fi înlocuit cu bere. Însă alcoolul nu este aliment şi nu face parte din recomandările nutriţionale și nu sunt recomandate nici tăriile.
De asemenea, pot fi servite una sau doua căni de cafea pe zi, iar cafeaua poate fi înlocuită cu ceai, fiind cunoscut faptul că ceaiurile care conțin cofeină se numesc ceaiuri, iar cele care nu conțin cofeină se numesc infuzii. Consumul e liber la acestea din urmă.
Un “dușman” al sănătății omului este sarea, de aceea consumul acesteia trebuie să fie cât se poate de redus, precizează specialistul. Însă trebuie să fim atenți și la consumul de zahăr.
“Românul mănâncă de patru, cinci ori, câteodată, de zece ori mai multă sare decât trebuie! Ar trebui să mâncăm sub cinci grame de sare şi noi mâncăm cam cinsprezece grame de sare pe zi. Zahărul de asemenea este păgubitor pentru sănătate şi toate dulciurile care sunt bazate pe glucoză şi pe fructoză, ar trebui să fie înlocuite cu fructe. Dar fructul trebuie să fie mâncat, nu băut! Cu alte cuvinte mănânci măr, nu faci suc de mere! Eu recomand trei fructe pe zi, mâncate! La fel şi vegetalele; şi acestea trebuiesc mâncate, nu aruncate în mixer”, atrage atenția prof. dr. Nicolae Hâncu.
Apoi, este de preferat să înlocuim zahărul cu mierea, însă, pe plan caloric, totul e la fel. De asemenea, uleiul de măsline este foarte sănătos, dar pe plan caloric este egal, de pildă, cu caloria din grăsimea de porc.
Alte articole: Prof. dr. Nicolae Hâncu – Alimentația nesănătoasă, cel mai mare ucigaș al omului mileniului III